O vară mai scumpă şi cu mai multe restricţii îi aşteaptă pe turiştii din întreaga lume

06 Iun. 2024, 11:13
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
06 Iun. 2024, 11:13 // Actual //  bani.md

Din Barcelona până în Bali, taxe majorate şi noi re­guli iau în vizor supraturis­mul şi comportamentele tur­bulente. Unii localnici sunt îngrijoraţi că schimbările vor pune pe fugă turiştii, scrie The New York Times.

Din Barcelona până în Bali, taxe majorate şi noi re­guli iau în vizor supraturis­mul şi comportamentele tur­bulente. Unii localnici sunt îngrijoraţi că schimbările vor pune pe fugă turiştii, scrie The New York Times.

O nouă taxă în Bali, taxe mai mari la hotelurile din Amsterdam şi Paris, reguli mai stricte privitoare la con­sumul de băuturi alcoolice în public în Milano şi Mallorca, preţuri de groază la Lacul Ba­laton, festivaluri mai scum­pe în Ungaria, inflaţie record în Turcia, restricţii privitoare la consumul de apă în insulele greceşti sunt doar unele din aspectele care ar putea provoca dureri de cap turiştilor în această vară.

Liderii din multe desti­na­ţii turistice majore au adoptat măsuri pentru a îmblânzi mulţimile de turişti, sau cel puţin a câştiga mai mult de pe urma lor.

În unele locuri, propu­ne­rile pentru taxe noi sau noi reguli pentru vizitatori au atras opoziţie din partea lo­cui­torilor, care se tem că tu­riştii necesari pentru impul­sionarea economiilor locale vor sta deoparte.

Însă destinaţiile au ne­voie să găsească metode de a con­tracara ceea ce Megan Epler Wood, managing di­rector al Sustainable Tourism Asset Ma­nagement Program de la Cornell University, numeşte „povara invizibilă“ a turismului.

Din februarie, vizitatorii insulei indoneziene Bali sunt nevoiţi să plătească o taxă de 150.000 de rupii, sau aproxi­ma­tiv 9,40 $ pe vizită, veni­turile ob­ţinute urmând să fie folosite pentru susţinerea prezervării activelor cultu­rale şi naturale ale insulei.

Începând cu 1 august, majoritatea turiştilor străini care vizitează Insulele Galapagos, trebuie să plătească o taxă de intrare de 200 $, dublul celei actuale, banii fiind folosiţi pentru susţinerea conserveării, îmbunătăţirea infrastrutcurii.

În aprilie, Veneţia a introdus o taxă de 5 euro pentru turiştii care vizitează în zilele de vârf. În Hawaii, posibilitatea introducerii unei noi taxe turistice a atras opoziţia localnicilor.

Cu turismul în revenire la niveluri prepandemice, mai multe destinaţii au crescut sau ajustat taxele hoteliere pentru a atrage venituri mai mari. Grecia încearcă să se întărească în faţa dezastrelor climatice, iar guvernul ţării vrea ca turiştii să ajute. Taxa de „rezilienţă în faţa crizei climatice“ va fi mai mare în perioada martie-octombrie. În ceea ce priveşte Grecia, turiştii s-ar putea confrunta şi cu restricţii privitoare la consumul de apă pe fondul secetei.

Şi în Amsterdam şi Barcelona taxele hoteliere au crescut în acest an. Înaintea Jocurilor Olimpice din vară, legislatorii din regiunea Île-de-France au impus o nouă taxă, pe lângă taxa hotelieră normală.

Inflaţia este de asemenea o problemă. Cei care vor să mănânce langoşi ungureşti la Lacul Balaton în acest an se vor confrunta cu preţuri foarte mari. Cei care vizitează „litoralul maghiar“ ar trebui să se aştepte la preţuri cu 10% mai mari faţă de anul trecut, potrivit Daily News Hungary. Lacul Velenţa este o alternativă grozavă la Lacul Balaton, dar în acest an şi preţurile de aici vor fi mari.

Şi unele festivaluri din Ungaria vin cu preţuri mai mari. La Muveszetek Volgye, preţurile s-au dublat în acest an.

În Turcia, inflaţia a trecut de 75% în luna mai, urcând de la 69,8% în aprilie.

În alte destinaţii turistice, focusul este pe descurajarea comportamentului care poluează mediul local sau afectează calitatea vieţii locuitorilor.

În anumite zone din Mallorca şi Ibiza, de exemplu, guvernul a impus o interdicţie pe comercializarea şi consumul de alcool târziu noapte pe străzi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

04 Nov. 2026, 16:24
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
04 Nov. 2026, 16:24 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne  în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.