Republica Moldova, trădată de UE în criza gazului rusesc! „Vizitele Maiei Sandu sunt vizitele disperării”

04 Nov. 2022, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Nov. 2022, 05:15 // Actual //  bani.md

Criza energetică a pus în dificultate multe țări europene. Republica Moldova însă suportă efectele directe ale tăierii gazului rusesc și a distrugerii infrastructurii Ucrainei de către armata rusă, fiind nevoită să caute soluții alternative. Vizita Maiei Sandu la București se înscrie în strategia țării de dincolo de Prut de a căuta sprijin, în condițiile în care protestele de la Chișinău au luat amploare. Președinta Republicii Moldova a realizat că este într-o situație disperată.

În vizita sa de la București, președintele Maia Sandu, a oferit mai multe explicații pentru criza majoră cu care se confruntă țara sa. Serviciile secrete de la Moscova, împreună cu partidele pro-ruse din Republica Moldova sunt în spatele protestelor din ultima vreme, a subliniat Maia Sandu. Aceasta crede că Rusia profită de nemulțumirile cetățenilor pe fondul inflației uriașe și a crizei energetice.

Europa se fofilează în fața Maiei Sandu

De menționat că Republica Moldova este o victimă directă a războiului din Ucraina, furnizarea de gaze de la Ucraina fiind sistată în urma avarierii infrastructurii țării agresate de Rusia.

Invitat în podcastul EVZ Play moderat de Robert Turcescu, jurnalistul și analistul politic Ion Cristoiu a analizat cauzele care au degenerat în cazul Moldovei. Pe lângă criza energetică, este vorba și de o criză de securitate la granițele sale. Președintele Maia Sandu a primit asigurări de la omologul său, Klaus Iohannis, că țara vecină va fi ajutată să traverseze o iarnă care sperie moldovenii. Ajutorul oferit de România va fi acordat în regim de urgență, a asigurat șeful statului.

Context în care invitatul lui Robert Turcescu a remarcat că președinta pro-europeană de dincolo de Prut a realizat că se află într-o situație critică. Mai grav este că nu poate spera în mod realist la un ajutor din partea Uniunii Europene, a subliniat Cristoiu în studioul EVZ-Capital. „Occidentul nu va da niciodată energie Moldovei”, a comentat reputatul gazetar.

„Vizitele Maiei Sandu sunt vizitele disperării. Inițial a fost foarte realistă. Moldova nu este membră NATO, rusofonă, e o țară care se poate destrăma. O mare parte a moldovenilor muncesc la Moscova, nu în Occident”, a completat acesta.

Ce a căutat șeful SRI, în mare taină, la Chișinău?

Pe de altă parte, fondatorul EVZ a observat că nimeni în România nu s-a întrebat de scopul vizitei foarte  discrete pe care directorul SRI, Eduard Hellvig, a efectuat-o la Chișinău.

„Hellvig, șeful unui serviciu de informații care nu are nicio treabă cu informațiile externe, a fost primit de Maia Sandu. Noi nici acum nu beneficiem de un comunicat din partea domnului Hellvig sau de explicații, de ce l-a primit Maia Sandu? Ce treabă are ea cu SRI din România? Și ea, probabil, la sfaturile unei părți din sistemul de forță din România a început să își piardă echilibrul în discurs și s-a trezit singură. După vizita lui Hellvig ea a început să treacă mult linia, a devenit un fel de Klaus Iohannis. Ea vine și spune că noi i-am spus să facă așa. Maia Sandu aproape că ne egalează  în ham-ham”, a conchis invitatul.

Realitatea Live

02 Mart. 2026, 17:08
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Grîu Tatiana
02 Mart. 2026, 17:08 // Bănci şi Finanţe //  Grîu Tatiana

De la 10 000 la 100 000 de euro va crește plafonul pentru unele operațiuni valutare pe care moldovenii le vor putea efectua fără autorizarea prealabilă a Băncii Naționale a Moldovei. Măsura este prevăzută într-un proiect de modificare a Legii privind reglementarea valutară, examinat de secretarii de stat în ședința din 2 martie.

Potrivit documentului, imediat după intrarea în vigoare a legii, pragul actual de 10 000 de euro va fi majorat la 100 000 de euro pentru o serie de operațiuni de capital, iar din 1 ianuarie 2028 plafonul va urca la 250 000 de euro.

Noua limită va fi aplicabilă pentru cumpărarea de instrumente financiare străine, acordarea de împrumuturi și garanții, donații și împrumuturi între persoane fizice sau juridice, deschiderea în străinătate a unor conturi legate de împrumuturi sau garanții, precum și alte operațiuni de capital. În paralel, este eliminat complet regimul de notificare pentru împrumuturile și creditele primite de rezidenți de la nerezidenți, obligație care în prezent se aplică pentru sumele ce depășesc 10 000 de euro. Eliminarea notificării va intra însă în vigoare la 1 octombrie 2027, pentru a permite BNM să creeze un nou mecanism de raportare.

Totodată, moldovenii care emigrează vor putea transfera activele deținute și vor avea dreptul să deschidă conturi la bănci din străinătate fără autorizarea BNM, inclusiv în perioada stabilirii cu domiciliul peste hotare.

Sunt operate schimbări și în ceea ce privește plățile în valută pe teritoriul Republicii Moldova. Proiectul restabilește dreptul rezidenților de a achita în valută străină, inclusiv în numerar, în unitățile comerciale amplasate în aeroporturile internaționale după zonele de control vamal și de frontieră, la punctele internaționale de trecere a frontierei sau la bordul aeronavelor antrenate în curse internaționale. De asemenea, se permite nerezidenților să achite în valută străină serviciile hoteliere din țară, măsură justificată prin necesitatea susținerii turismului și alinierii la practicile europene.

Pentru casele de schimb valutar și hotelurile care desfășoară activitate de schimb valutar în numerar, proiectul introduce reguli noi. Acestea vor putea furniza servicii de plată în numele și pe contul unor societăți de plată sau emitente de monedă electronică licențiate, cu obligația de a separa strict fondurile destinate serviciilor de plată de cele utilizate pentru schimbul valutar. În plus, casele de schimb valutar vor fi obligate să prezinte anual BNM situațiile financiare, pentru o monitorizare mai strictă a capitalului social și a lichidităților.

Un alt element nou este extinderea temeiurilor de refuz pentru autorizarea operațiunilor valutare. BNM va putea respinge o cerere dacă operațiunea implică riscul încetării relațiilor de corespondență bancară sau riscul aplicării unor sancțiuni internaționale asupra instituției sau asupra prestatorilor de servicii de plată rezidenți.

Legea va intra în vigoare la o lună de la publicarea în Monitorul Oficial, iar BNM va avea la dispoziție șase luni pentru a-și ajusta actele normative secundare la noile prevederi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne

pe TELEGRAM!