Republica Moldova, trădată de UE în criza gazului rusesc! „Vizitele Maiei Sandu sunt vizitele disperării”

04 Nov. 2022, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Nov. 2022, 05:15 // Actual //  bani.md

Criza energetică a pus în dificultate multe țări europene. Republica Moldova însă suportă efectele directe ale tăierii gazului rusesc și a distrugerii infrastructurii Ucrainei de către armata rusă, fiind nevoită să caute soluții alternative. Vizita Maiei Sandu la București se înscrie în strategia țării de dincolo de Prut de a căuta sprijin, în condițiile în care protestele de la Chișinău au luat amploare. Președinta Republicii Moldova a realizat că este într-o situație disperată.

În vizita sa de la București, președintele Maia Sandu, a oferit mai multe explicații pentru criza majoră cu care se confruntă țara sa. Serviciile secrete de la Moscova, împreună cu partidele pro-ruse din Republica Moldova sunt în spatele protestelor din ultima vreme, a subliniat Maia Sandu. Aceasta crede că Rusia profită de nemulțumirile cetățenilor pe fondul inflației uriașe și a crizei energetice.

Europa se fofilează în fața Maiei Sandu

De menționat că Republica Moldova este o victimă directă a războiului din Ucraina, furnizarea de gaze de la Ucraina fiind sistată în urma avarierii infrastructurii țării agresate de Rusia.

Invitat în podcastul EVZ Play moderat de Robert Turcescu, jurnalistul și analistul politic Ion Cristoiu a analizat cauzele care au degenerat în cazul Moldovei. Pe lângă criza energetică, este vorba și de o criză de securitate la granițele sale. Președintele Maia Sandu a primit asigurări de la omologul său, Klaus Iohannis, că țara vecină va fi ajutată să traverseze o iarnă care sperie moldovenii. Ajutorul oferit de România va fi acordat în regim de urgență, a asigurat șeful statului.

Context în care invitatul lui Robert Turcescu a remarcat că președinta pro-europeană de dincolo de Prut a realizat că se află într-o situație critică. Mai grav este că nu poate spera în mod realist la un ajutor din partea Uniunii Europene, a subliniat Cristoiu în studioul EVZ-Capital. „Occidentul nu va da niciodată energie Moldovei”, a comentat reputatul gazetar.

„Vizitele Maiei Sandu sunt vizitele disperării. Inițial a fost foarte realistă. Moldova nu este membră NATO, rusofonă, e o țară care se poate destrăma. O mare parte a moldovenilor muncesc la Moscova, nu în Occident”, a completat acesta.

Ce a căutat șeful SRI, în mare taină, la Chișinău?

Pe de altă parte, fondatorul EVZ a observat că nimeni în România nu s-a întrebat de scopul vizitei foarte  discrete pe care directorul SRI, Eduard Hellvig, a efectuat-o la Chișinău.

„Hellvig, șeful unui serviciu de informații care nu are nicio treabă cu informațiile externe, a fost primit de Maia Sandu. Noi nici acum nu beneficiem de un comunicat din partea domnului Hellvig sau de explicații, de ce l-a primit Maia Sandu? Ce treabă are ea cu SRI din România? Și ea, probabil, la sfaturile unei părți din sistemul de forță din România a început să își piardă echilibrul în discurs și s-a trezit singură. După vizita lui Hellvig ea a început să treacă mult linia, a devenit un fel de Klaus Iohannis. Ea vine și spune că noi i-am spus să facă așa. Maia Sandu aproape că ne egalează  în ham-ham”, a conchis invitatul.

Realitatea Live

03 Ian. 2026, 11:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
03 Ian. 2026, 11:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!