Republica Moldova, trădată de UE în criza gazului rusesc! „Vizitele Maiei Sandu sunt vizitele disperării”

Criza energetică a pus în dificultate multe țări europene. Republica Moldova însă suportă efectele directe ale tăierii gazului rusesc și a distrugerii infrastructurii Ucrainei de către armata rusă, fiind nevoită să caute soluții alternative. Vizita Maiei Sandu la București se înscrie în strategia țării de dincolo de Prut de a căuta sprijin, în condițiile în care protestele de la Chișinău au luat amploare. Președinta Republicii Moldova a realizat că este într-o situație disperată.

În vizita sa de la București, președintele Maia Sandu, a oferit mai multe explicații pentru criza majoră cu care se confruntă țara sa. Serviciile secrete de la Moscova, împreună cu partidele pro-ruse din Republica Moldova sunt în spatele protestelor din ultima vreme, a subliniat Maia Sandu. Aceasta crede că Rusia profită de nemulțumirile cetățenilor pe fondul inflației uriașe și a crizei energetice.

Europa se fofilează în fața Maiei Sandu

De menționat că Republica Moldova este o victimă directă a războiului din Ucraina, furnizarea de gaze de la Ucraina fiind sistată în urma avarierii infrastructurii țării agresate de Rusia.

Invitat în podcastul EVZ Play moderat de Robert Turcescu, jurnalistul și analistul politic Ion Cristoiu a analizat cauzele care au degenerat în cazul Moldovei. Pe lângă criza energetică, este vorba și de o criză de securitate la granițele sale. Președintele Maia Sandu a primit asigurări de la omologul său, Klaus Iohannis, că țara vecină va fi ajutată să traverseze o iarnă care sperie moldovenii. Ajutorul oferit de România va fi acordat în regim de urgență, a asigurat șeful statului.

Context în care invitatul lui Robert Turcescu a remarcat că președinta pro-europeană de dincolo de Prut a realizat că se află într-o situație critică. Mai grav este că nu poate spera în mod realist la un ajutor din partea Uniunii Europene, a subliniat Cristoiu în studioul EVZ-Capital. „Occidentul nu va da niciodată energie Moldovei”, a comentat reputatul gazetar.

„Vizitele Maiei Sandu sunt vizitele disperării. Inițial a fost foarte realistă. Moldova nu este membră NATO, rusofonă, e o țară care se poate destrăma. O mare parte a moldovenilor muncesc la Moscova, nu în Occident”, a completat acesta.

Ce a căutat șeful SRI, în mare taină, la Chișinău?

Pe de altă parte, fondatorul EVZ a observat că nimeni în România nu s-a întrebat de scopul vizitei foarte discrete pe care directorul SRI, Eduard Hellvig, a efectuat-o la Chișinău.

„Hellvig, șeful unui serviciu de informații care nu are nicio treabă cu informațiile externe, a fost primit de Maia Sandu. Noi nici acum nu beneficiem de un comunicat din partea domnului Hellvig sau de explicații, de ce l-a primit Maia Sandu? Ce treabă are ea cu SRI din România? Și ea, probabil, la sfaturile unei părți din sistemul de forță din România a început să își piardă echilibrul în discurs și s-a trezit singură. După vizita lui Hellvig ea a început să treacă mult linia, a devenit un fel de Klaus Iohannis. Ea vine și spune că noi i-am spus să facă așa. Maia Sandu aproape că ne egalează în ham-ham”, a conchis invitatul.

#sandu #gaz #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Forța de muncă din Republica Moldova a continuat să se reducă în trimestrul IV al anului 2025, potrivit datelor publicate de Biroul Național de Statistică. În același timp, rata ocupării a scăzut, iar numărul persoanelor inactive a crescut.

Conform statisticilor oficiale, forța de muncă, populația activă cu vârsta de 15 ani și peste, a constituit 830,9 mii de persoane, fiind în scădere cu 6,3% față de trimestrul precedent. În același timp, populația ocupată a fost de 806,4 mii de persoane, în descreștere cu 5,8%.

Rata de ocupare a populației de 15 ani și peste a ajuns la 40,8%, cu 2,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025, când era de 43,4%.

În schimb, rata șomajului a scăzut la 2,9%, cu 0,6 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul anterior, când era de 3,5%. Numărul total al șomerilor a fost estimat la 24,5 mii de persoane, cu 6,5 mii mai puțin decât în trimestrul precedent.

Datele arată că structura forței de muncă este echilibrată din punct de vedere al genului, bărbații și femeile având ponderi egale de 50%. De asemenea, populația economic activă din mediul urban a reprezentat 50,9%, ușor peste cea din mediul rural, de 49,1%.

În ceea ce privește participarea la piața muncii, rata de participare a populației de 15 ani și peste a coborât la 42,1%, cu 2,8 puncte procentuale mai puțin decât în trimestrul III 2025. Pentru categoria de vârstă 20–64 ani, rata de participare a fost de 56,9%, în scădere cu 3,9 puncte procentuale.

Structura ocupării arată că 64,4% dintre persoanele angajate lucrează în sectorul serviciilor, 11,9% în industrie, iar 13,9% în agricultură. În construcții activează 9,8% din totalul persoanelor ocupate.

Majoritatea angajaților 86,1% sunt salariați, iar 90,7% dintre aceștia au contracte pe durată nedeterminată. Aproximativ 11,9% dintre persoanele ocupate activează în sectorul informal, iar în activitățile neagricole cea mai mare pondere a muncii informale este în construcții (47,5%).

În același timp, numărul persoanelor inactive a crescut semnificativ. Populația în afara forței de muncă, cu vârsta de 15 ani și peste, a ajuns la 1,143 milioane de persoane, în creștere cu 5,2%. Rata de inactivitate a urcat la 57,9%.

Cea mai mare parte a persoanelor inactive sunt pensionarii (43%), urmați de elevi și studenți (13,8%) și de persoanele care îngrijesc de familie (11,4%). Totodată, 12,1% dintre persoanele inactive au un loc de muncă peste hotare sau intenționează să plece la muncă în străinătate.

Statisticile mai arată că cea mai ridicată rată a șomajului se înregistrează în rândul tinerilor cu vârsta între 25 și 34 de ani, unde indicatorul ajunge la 4,6%.