Republica Moldova, trădată de UE în criza gazului rusesc! „Vizitele Maiei Sandu sunt vizitele disperării”

04 Nov. 2022, 05:15
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
04 Nov. 2022, 05:15 // Actual //  bani.md

Criza energetică a pus în dificultate multe țări europene. Republica Moldova însă suportă efectele directe ale tăierii gazului rusesc și a distrugerii infrastructurii Ucrainei de către armata rusă, fiind nevoită să caute soluții alternative. Vizita Maiei Sandu la București se înscrie în strategia țării de dincolo de Prut de a căuta sprijin, în condițiile în care protestele de la Chișinău au luat amploare. Președinta Republicii Moldova a realizat că este într-o situație disperată.

În vizita sa de la București, președintele Maia Sandu, a oferit mai multe explicații pentru criza majoră cu care se confruntă țara sa. Serviciile secrete de la Moscova, împreună cu partidele pro-ruse din Republica Moldova sunt în spatele protestelor din ultima vreme, a subliniat Maia Sandu. Aceasta crede că Rusia profită de nemulțumirile cetățenilor pe fondul inflației uriașe și a crizei energetice.

Europa se fofilează în fața Maiei Sandu

De menționat că Republica Moldova este o victimă directă a războiului din Ucraina, furnizarea de gaze de la Ucraina fiind sistată în urma avarierii infrastructurii țării agresate de Rusia.

Invitat în podcastul EVZ Play moderat de Robert Turcescu, jurnalistul și analistul politic Ion Cristoiu a analizat cauzele care au degenerat în cazul Moldovei. Pe lângă criza energetică, este vorba și de o criză de securitate la granițele sale. Președintele Maia Sandu a primit asigurări de la omologul său, Klaus Iohannis, că țara vecină va fi ajutată să traverseze o iarnă care sperie moldovenii. Ajutorul oferit de România va fi acordat în regim de urgență, a asigurat șeful statului.

Context în care invitatul lui Robert Turcescu a remarcat că președinta pro-europeană de dincolo de Prut a realizat că se află într-o situație critică. Mai grav este că nu poate spera în mod realist la un ajutor din partea Uniunii Europene, a subliniat Cristoiu în studioul EVZ-Capital. „Occidentul nu va da niciodată energie Moldovei”, a comentat reputatul gazetar.

„Vizitele Maiei Sandu sunt vizitele disperării. Inițial a fost foarte realistă. Moldova nu este membră NATO, rusofonă, e o țară care se poate destrăma. O mare parte a moldovenilor muncesc la Moscova, nu în Occident”, a completat acesta.

Ce a căutat șeful SRI, în mare taină, la Chișinău?

Pe de altă parte, fondatorul EVZ a observat că nimeni în România nu s-a întrebat de scopul vizitei foarte  discrete pe care directorul SRI, Eduard Hellvig, a efectuat-o la Chișinău.

„Hellvig, șeful unui serviciu de informații care nu are nicio treabă cu informațiile externe, a fost primit de Maia Sandu. Noi nici acum nu beneficiem de un comunicat din partea domnului Hellvig sau de explicații, de ce l-a primit Maia Sandu? Ce treabă are ea cu SRI din România? Și ea, probabil, la sfaturile unei părți din sistemul de forță din România a început să își piardă echilibrul în discurs și s-a trezit singură. După vizita lui Hellvig ea a început să treacă mult linia, a devenit un fel de Klaus Iohannis. Ea vine și spune că noi i-am spus să facă așa. Maia Sandu aproape că ne egalează  în ham-ham”, a conchis invitatul.

Realitatea Live

07 Mart. 2026, 11:14
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
07 Mart. 2026, 11:14 // Actual //  Ursu Victor

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!