Republica Moldova va beneficia de un credit suplimentar de 165 de milioane de euro de la BERD pentru a cumpăra gaz

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a aprobat o finanţare suplimentară, în valoare de 165 milioane euro, pentru ca Republica Moldova să cumpere gaze naturale, a declarat vineri preşedintele BERD, Odile Renaud-Basso, într-un interviu pentru agenţia de presă Infotag.

Oficialul BERD a reamintit faptul că anul trecut instituţia financiară a oferit Republicii Moldova un împrumut revolving de 300 de milioane de euro pentru achiziţii de gaze, ceea ce a ajutat Moldova să achiziţioneze pentru prima dată gaze din surse alternative din Europa, în loc să ia de la grupul rus Gazprom.

„În 2023 vom continua să creştem finanţarea pentru Moldova. Am aprobat o finanţare suplimentară în valoare de 165 de milioane de euro pentru achiziţionarea de gaze… Fondurile, în valoare totală de 465 de milioane de euro, vor permite guvernului să cumpere 75% din gazul de care ţara are nevoie”, a spus Odile Renaud-Basso.

Livrările de gaze au provocat în mod frecvent tensiuni între Republica Moldova şi Rusia până la finele anului trecut, în condiţiile în care până acum Chişinăul a depins aproape în exclusivitate de Gazprom pentru importurile de gaze.

BERD este o instituţie financiară internaţională care promovează dezvoltarea sectorului privat şi a iniţiativelor antreprenoriale în 36 de ţări de pe trei continente. Acţionariatul băncii este compus din 71 de ţări, UE şi BEI. Investiţiile BERD au ca scop transformarea economiilor din regiunile de operare, astfel încât acestea să devină competitive, incluzive, bine guvernate, verzi, reziliente şi integrate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #credit #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Forța Fermierilor lansează acuzații la adresa Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, pe care îl învinuiește că mimează consultările publice privind Programul Strategic al Politicii Agricole 2026–2030 și că neglijează deliberat unul dintre cele mai importante sectoare ale economiei agricole.

Potrivit declarației organizației, la 29 ianuarie 2026 ministerul a transmis spre consultare un document de peste 270 de pagini, elaborat timp de aproape doi ani, oferind asociațiilor de profil doar cinci zile pentru a veni cu propuneri.

„Aceasta nu este consultare publică. Este farsă premeditată”, susțin reprezentanții fermierilor.

Forța Fermierilor afirmă că noul program de subvenționare ar abandona sectorul cerealelor și oleaginoaselor — unul dintre principalii piloni ai exporturilor Republicii Moldova. Conform datelor invocate de asociație, acest sector generează anual peste 11 miliarde de lei doar din exporturi, iar floarea-soarelui, grâul și rapița se află constant în topul produselor exportate.

Nemulțumirea principală vizează nivelul sprijinului financiar propus. Organizația susține că suma planificată pentru subvenționarea tuturor subsectoarelor aferente cerealelor și oleaginoaselor ar fi de doar 62,5 milioane de lei anual, și aceasta abia începând cu anul 2027.

„Această sumă infimă este planificată să subvenționeze de la tehnica agricolă până la procesare și panouri fotovoltaice”, se arată în declarație, fermierii calificând alocarea drept „derizorie”.

Totodată, asociația critică faptul că în anul 2026 majoritatea sectoarelor agricole nu ar urma să beneficieze de subvenții, ministerul planificând alocări abia din 2027.

„Aceasta nu este politică agricolă, este un adevărat sabotaj economic”, mai afirmă Forța Fermierilor.

Reprezentanții fermierilor acuză ministerul și de lipsă de reacție după scandalurile recente din sector, inclusiv cazul furajelor contaminate din import. Potrivit asociației, autoritățile nu ar susține producerea locală de nutrețuri pentru zootehnie, deși în ultimii ani au fost făcute investiții considerabile în acest domeniu.

„Ministerul preferă exportul de materie primă și importul masiv de produse procesate — făină, uleiuri și nutrețuri — ceea ce transformă Republica Moldova într-o simplă sursă de materii prime, nu într-o economie agricolă cu valoare adăugată”, se mai arată în reacție.

În final, organizația solicită extinderea termenului de consultări cu cel puțin 10 zile și revizuirea alocărilor bugetare din program, astfel încât politicile agricole să încurajeze procesarea locală și crearea de valoare adăugată în țară.

În document sunt aduse critici directe conducerii ministerului, inclusiv ministrului Ludmila Catlabuga: „Incompetența Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare în frunte cu doamna Catlabuga nu mai poate fi tolerată. Dacă nu puteți servi interesele fermierilor, demisionați.”