Republica Moldova va beneficia de un credit suplimentar de 165 de milioane de euro de la BERD pentru a cumpăra gaz

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a aprobat o finanţare suplimentară, în valoare de 165 milioane euro, pentru ca Republica Moldova să cumpere gaze naturale, a declarat vineri preşedintele BERD, Odile Renaud-Basso, într-un interviu pentru agenţia de presă Infotag.

Oficialul BERD a reamintit faptul că anul trecut instituţia financiară a oferit Republicii Moldova un împrumut revolving de 300 de milioane de euro pentru achiziţii de gaze, ceea ce a ajutat Moldova să achiziţioneze pentru prima dată gaze din surse alternative din Europa, în loc să ia de la grupul rus Gazprom.

„În 2023 vom continua să creştem finanţarea pentru Moldova. Am aprobat o finanţare suplimentară în valoare de 165 de milioane de euro pentru achiziţionarea de gaze… Fondurile, în valoare totală de 465 de milioane de euro, vor permite guvernului să cumpere 75% din gazul de care ţara are nevoie”, a spus Odile Renaud-Basso.

Livrările de gaze au provocat în mod frecvent tensiuni între Republica Moldova şi Rusia până la finele anului trecut, în condiţiile în care până acum Chişinăul a depins aproape în exclusivitate de Gazprom pentru importurile de gaze.

BERD este o instituţie financiară internaţională care promovează dezvoltarea sectorului privat şi a iniţiativelor antreprenoriale în 36 de ţări de pe trei continente. Acţionariatul băncii este compus din 71 de ţări, UE şi BEI. Investiţiile BERD au ca scop transformarea economiilor din regiunile de operare, astfel încât acestea să devină competitive, incluzive, bine guvernate, verzi, reziliente şi integrate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #credit #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Actuala formă de organizare a administrației publice locale din Republica Moldova este profund ineficientă și împovărătoare pentru buget, a declarat fostul președinte al Comisiei Electorale Centrale, Iurie Ciocan, în cadrul emisiunii „Contrasens” a publicației ZIUA.

Potrivit lui Ciocan, structura administrativă actuală generează costuri excesive, în condițiile în care foarte puține primării reușesc să se autofinanțeze. El a afirmat că, potrivit studiilor la care a avut acces și la care a participat, doar două primării din cele 898 existente, Chișinău și Bălți, își pot acoperi cheltuielile administrative din veniturile proprii.

„Nu vorbim despre investiții sau dezvoltare, ci strict despre cheltuieli administrative, facturi și salarii”, a subliniat fostul șef al CEC.

Ciocan a atras atenția și asupra fragmentării excesive a administrației locale, menționând că există numeroase localități unde primarii sunt aleși în turul doi cu aproximativ 100 de voturi, ceea ce, în opinia sa, indică probleme structurale serioase.

Fostul oficial a pus situația actuală pe seama unor tendințe de durată, precum dezindustrializarea de după independență, migrația masivă și îmbătrânirea populației. În multe localități rurale, a spus el, activitatea economică este minimă, locurile de muncă lipsesc, iar producția locală este redusă, cu excepția parțială a sectorului agrar.

În acest context, Ciocan consideră că statul trebuie să intervină pentru modernizarea administrației publice și pentru reorganizarea administrativ-teritorială, astfel încât serviciile publice să fie mai eficiente.

El a avertizat că, dacă după alegerile din 2027 nu vor fi operate schimbări, Republica Moldova riscă să fie nevoită să mențină „acest sistem monstru” încă patru ani, din cauza constrângerilor procedurale și a normelor internaționale.