Republica Moldova va beneficia de un credit suplimentar de 165 de milioane de euro de la BERD pentru a cumpăra gaz

Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD) a aprobat o finanţare suplimentară, în valoare de 165 milioane euro, pentru ca Republica Moldova să cumpere gaze naturale, a declarat vineri preşedintele BERD, Odile Renaud-Basso, într-un interviu pentru agenţia de presă Infotag.

Oficialul BERD a reamintit faptul că anul trecut instituţia financiară a oferit Republicii Moldova un împrumut revolving de 300 de milioane de euro pentru achiziţii de gaze, ceea ce a ajutat Moldova să achiziţioneze pentru prima dată gaze din surse alternative din Europa, în loc să ia de la grupul rus Gazprom.

„În 2023 vom continua să creştem finanţarea pentru Moldova. Am aprobat o finanţare suplimentară în valoare de 165 de milioane de euro pentru achiziţionarea de gaze… Fondurile, în valoare totală de 465 de milioane de euro, vor permite guvernului să cumpere 75% din gazul de care ţara are nevoie”, a spus Odile Renaud-Basso.

Livrările de gaze au provocat în mod frecvent tensiuni între Republica Moldova şi Rusia până la finele anului trecut, în condiţiile în care până acum Chişinăul a depins aproape în exclusivitate de Gazprom pentru importurile de gaze.

BERD este o instituţie financiară internaţională care promovează dezvoltarea sectorului privat şi a iniţiativelor antreprenoriale în 36 de ţări de pe trei continente. Acţionariatul băncii este compus din 71 de ţări, UE şi BEI. Investiţiile BERD au ca scop transformarea economiilor din regiunile de operare, astfel încât acestea să devină competitive, incluzive, bine guvernate, verzi, reziliente şi integrate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #credit #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Cotația aurului a trecut pentru prima dată în istorie pragul de 4 500 de dolari pe uncie pe piața spot, pe fondul cererii ridicate pentru active de refugiu, al așteptărilor privind reducerea dobânzilor de către Rezerva Federală a SUA și al intensificării tensiunilor geopolitice.

Miercuri, prețul aurului a crescut cu aproape 1%, ajungând la 4.511,91 dolari pe uncie la ora 10:02 GMT, după ce anterior a atins un maxim istoric de 4.525,77 dolari. Metalul galben se află la a treia zi consecutivă de creștere.

Evoluții similare au fost înregistrate și pe piața altor metale prețioase. Argintul a urcat cu 1,8%, până la nivelul record de 72,70 dolari pe uncie, în timp ce platina a crescut cu aproximativ 4%, atingând maximul istoric de 2.300 de dolari pe uncie.

De la începutul anului, aurul s-a apreciat cu aproape 70%, depășind succesiv pragurile de 3.000, 4.000 și 4.500 de dolari pe uncie. Argintul a avut un avans și mai puternic, de aproape 150%, susținut de problemele din lanțurile globale de aprovizionare. Ambele metale se îndreaptă spre cel mai mare câștig anual din 1979 încoace.

Creșterea este susținută și de deprecierea dolarului, precum și de achizițiile accelerate realizate de băncile centrale. Piețele financiare anticipează că Rezerva Federală a SUA ar putea reduce dobânzile de două ori anul viitor, chiar dacă oficialii Fed au transmis mesaje prudente privind politica monetară.

Analiștii estimează că tendința ascendentă ar putea continua, unele prognoze indicând o posibilă creștere a cotației aurului până la aproximativ 4.900 de dolari pe uncie în 2026.