Republica Moldova vrea să evite un nou șantaj al gazelor. BERD dispusă să dea bani pentru achiziția metanului

15 Dec. 2021, 23:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Dec. 2021, 23:42 // Actual //  bani.md

Republica Moldova urmează să achiziționeze gaz în perioada de vară când prețul acestuia va mult mai mic față de cât este în prezent. „În acest sens căutăm parteneri pentru a ne ajuta financiar pentru achiziția gazului pentru minim două luni. Este vorba de 300 mil. metri cubi de gaz”, a declarat în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la JurnalTV ministrul Infrastructurii, Andrei Spînu.

Ieri am primit confirmarea de la BERD că este gata să ne acorde un suport financiar ca să cumpărăm aceste rezerve de gaz. Pentru aceasta e nevoie de o companie pregătită, care să facă aceste achiziții. Este vorba de Energocom, dar din păcate nu avem traderi profesioniști în țară, specializați pe procurarea gazelor de pe piața internațională. În luna octombrie a venit o echipă care ne-a ajutat să facem achiziții de gaze. Din luna ianuarie vom capacita Energocom ca ei din vară să fie gata să facă acele achiziții. Problema financiară și problema de capacitare este rezolvată. Acum intrăm în perioada de execuție și până la vară vom fim pregătiți. (…) În cazul în care găsim gaz ieftin noi putem să-l stocăm în Ucraina și România. Ba mai mult, noi nu suntem în situația anului 2019. Avem patru puncte de interconectare, inclusiv conducta Iași – Chișinău. Problema este unde să găsim gaz la un preț bun”, a menționat Andrei Spînu.

Referindu-se la situația din acest an, Spînu a menționat că nu s-au făcut rezerve în luna mai, în condițiile în care ar fi existat un accident în Federația Rusă.

Eu am primit un anumit argument, de ce nu s-au făcut rezerve, trebuie să recunosc că nu înțeleg acel argument. Și anume argumentul că în luna mai a fost un accident în Federația Rusă în care au scăzut livrările de gaz spre întreaga Europă și a fost nevoie să fie consumate acele 50 de milioane de metri cubi care erau stocate în acea perioadă. Respectiv au fost consumate. Și când am intrat în a doua jumătate a verii și a toamnei, deja nu mai erau acele stocuri. Dar repet, acest argument din punctul meu de vedere nu ține, pentru că rezerva de stat pe gaze ar trebui să fie rezerva așa cum este rezerva de grâu sau de păcură, indiferent de situație, ea este, ea nu se schimbă că undeva a avut loc un accident”, a adăugat Viceprim-Ministrul.

Chișinăul a trecut în luna octombrie printr-o criză a gazelor când a expirat contractul de livrare cu Gazprom și a fost redusă cantitatea de gaze cu 35%. În rezultat, autoritățile moldovene au cumpărat gaz de la mai multe companii străine. Concernul rus insista pe prețurile de piață, care în prezent sunt de circa 1000 USD pentru mia de metri cubi. Însă în rezultatul intervenției oficialilor occidentali, Moscova a ajuns la un compromis cu Chișinăul, la un preț de 450 USD pentru mia de metri cubi.

 

 

Realitatea Live

28 Iul. 2025, 17:41
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
28 Iul. 2025, 17:41 // Actual //  Ursu Victor

Pe 29 iulie 1994, Parlamentul Moldovei a adoptat Constituția țării. Legea Supremă a fost modificată de mai multe ori, iar unii politicienii au încercat și nu ezită să mai folosească prevederile din document în scopuri proprii sau impuse de puteri străine.

Prima modificare a Legii Supreme a fost votată în 1996. Atunci s-a decis introducerea unor prevederi privind activitatea judecătorilor.

În anul 2000, aleșii poporului au decis că președintele trebuie ales de Parlament. Tot atunci, în Constituție s-a stipulat că șeful statului nu poate fi demis în ultimele 6 luni de mandat al Legislativului, oficialului i s-a acordat atribuția de a desemna premierul, s-au stipulat atribuțiile Guvernului, unele obligații ale Procuraturii și a s-a acordat membrilor Curții Constituționale dreptul de a stabili circumstanțele în care poate fi dizolvat Parlamentul sau demis președintele.

În anul 2001, în document s-a fixat că pedeapsa cu moartea este abolită, însă până în 2006 reglementarea stipula că excepții se pot aplica „decât numai pentru acte săvârşite în timp de război sau de pericol iminent de război și numai în condițiile legii”. Constituția a fost completată cu prevederi privind reținerea maximă pentru 72 de ore și arestul doar în baza mandatului emis de instanță. De asemenea, a fost punctat că nici o lege din Moldova nu poate suprima drepturile fundamentale ale omului.

Un an mai târziu, în Constituție au fost incluse prevederi privind dobândirea și retragerea cetățeniei, s-a stabilit că moldovenii nu pot fi extrădați sau expulzați din țară, au fost reglementate modalitățile de dobândire a azilului și de extrădare a străinilor. O altă noutate o reprezenta introducerea în Legea Supremă a regulilor de activitate pentru membrii Consiliului Superior al Magistraturii.

În 2003, documentul s-a completat cu reglementări privind autonomia Găgăuziei. De asemenea, a fost stabilit că pe lângă deputați, Guvernul, președintele și Adunarea Populară de la Comrat au dreptul la inițiativă legislativă.

Următoarele modificări au fost aplicate în 2016, când urmare a unei decizii emise de Curtea Constituțională, modificările din 2000 prin care președintele era ales de Parlament au fost declarate neconstituționale. Așadar, s-a reluat desfășurarea alegerilor prezidențiale.

În anul 2017, Constituția a fost completată cu prevederi privind atribuțiile Avocatului Poporului. O altă modificare din 2019 prevede că în unul dintre aliniatele legii supreme cuvântul „handicapați” se substituie, urmând să fie utilizată expresia „cu dizabilități”.

Printr-o modificare din anul 2022, Parlamentul a dispus noi reglementări privind activitatea judecătorilor, a fost stabilită componența Consiliului Superior al Magistraturii, modul de desemnare, numire și încetare a mandatului lor, inclusiv în bază de concurs.

Magistrații de la Curtea Constituțională au pus punct disputei despre limba vorbită în Moldova în anul 2023. Atunci, s-a punctat că în Legea Supremă a țării va fi stipulat că vorbim româna.

Ultima modificare a Constituției a fost aprobată prin referendumul din anul 2024. Atunci, cetățenii au votat că își doresc ca în document să fie indicat că parcursul european al țării noastre este ireversibil, iar în Legea Supremă a apărut un nou titlu – Integrarea Europeană. Reglementările introduse stabilesc că aderarea Moldovei la tratatele UE va fi decisă de Parlament, iar legile comunitare „au prioritate față de dispozițiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!