Responsabilitatea extinsă a producătorului, discutată la Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova

Pe 4 iulie 2024, s-a desfășurat o ședință comună a Comitetelor pentru Antreprenoriat la Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM). Ședința a fost convocată la cererea membrilor CCI a RM.

În timpul întâlnirii, au fost discutate provocările cauzate de modificările implementate prin Legea nr. 97/2024, care a intrat în vigoare pe 16 mai 2024. Mai precis, s-a analizat impactul modificărilor asupra agenților economici, în special în ceea ce privește importul de produse ce intră sub incidența reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului (REP), se arată în comunicatul în comunicatul instituției camerale.

La dialogul public-privat, organizat în format mixt, a participat Sergiu Harea, președintele CCI a RM, Grigore Stratulat, Secretar de stat al Ministerului Mediului și peste 60 de antreprenori autohtoni din Chișinău dar și din cele 10 filiale.

Potrivit președintelui CCI a RM, începând cu 16 mai 2024, mulți importatori au solicitat asistență din partea instituției. Ei au fost obligați să se înregistreze în „Lista producătorilor de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului” gestionată de Agenția de Mediu și să dovedească faptul că ambalajele importate vor fi reciclate.

Potrivit legii, companiile înregistrate în Sistemul de Management al Deșeurilor sunt scutite de taxa pe ambalaje. Cu toate acestea, companiile care nu fac parte dintr-un sistem colectiv sau nu se înregistrează ca sisteme individuale trebuie să calculeze și să achite taxele de poluare.

Un aspect care îi îngrijorează pe agenții economici este că procedura de înregistrare îi obligă să își îndeplinească responsabilitățile fie individual, fie prin transferul lor către un sistem colectiv printr-un contract. Agenții economici susțin că nu pot îndeplini aceste responsabilități individual din cauza lipsei unei uzine de reciclare în Republica Moldova.

În cadrul unui dialog, agenții economici au exprimat sprijin pentru măsurile de protecție a mediului, dar au ridicat preocupări semnificative cu privire la implementarea legii și funcționarea sistemului colectiv de gestionare a deșeurilor.

Grigore Stratulat a prezentat informații cu privire la punerea în aplicare a cerințelor Legii 209/1016 privind deșeurile, cu modificările din 25.04.2024, care se referă la importul de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului (REP).

În urma discuțiilor, s-a decis ca CCI a RM să transmită autorităților responsabile propunerile mediului de afaceri, inclusiv solicitarea de a prelungi termenul de aplicare a unor cerințe, revizuirea cadrului legal și verificarea activităților asociațiilor din sistemul colectiv.

CCI RM este pregătită să ofere sprijin și expertiză pentru dezvoltarea politicilor și reglementărilor care să susțină afacerile și să contribuie la crearea unui ecosistem economic sănătos și a unui mediu durabil în Republica Moldova.

#CCI a RM #antreprenori #discutii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Rata anuală a inflației în Uniunea Europeană a crescut în septembrie la 2,6%, față de 2,4% în august, potrivit datelor publicate vineri de Eurostat. România se menține, pentru a cincea lună consecutiv, țara cu cea mai ridicată inflație din blocul comunitar – 8,6%, de peste trei ori media europeană.

După România, cele mai ridicate rate ale inflației au fost raportate în Estonia (5,3%), Slovacia și Croația (4,6%). La polul opus se situează Cipru (0%), Franța (1,1%), Grecia și Italia (1,8%).

Comparativ cu luna august, inflația anuală a crescut în 15 state membre, a scăzut în opt și a rămas stabilă în patru, inclusiv în România, unde a urcat ușor de la 8,5% la 8,6%.

În zona euro, rata anuală a inflației a accelerat la 2,2% (față de 2% în august), revenind peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene (BCE).

Cea mai mare contribuție la inflația din zona euro a provenit din: servicii (+1,49 puncte procentuale), alimente, alcool și țigări (+0,58 pp). În schimb, energia a avut o contribuție negativă de –0,03 pp.

Datele Institutului Național de Statistică (INS) arată o rată anuală chiar mai mare – 9,88%, în creștere de la 9,85% în august. Cele mai accentuate scumpiri s-au înregistrat la: mărfuri nealimentare (+11,09%), servicii (+10,36%), alimente (+7,86%).

Potrivit proiecțiilor BCE, inflația din zona euro ar urma să scadă gradual la 2,1% în 2025, 1,7% în 2026 și 1,9% în 2027, în timp ce inflația de bază (fără energie și alimente) s-ar situa la 2,4% în 2025.

România rămâne, astfel, cea mai inflaționistă economie din Uniunea Europeană, pe fondul scumpirii accelerate a bunurilor nealimentare și a serviciilor, dar și al presiunilor bugetare și fiscale interne.