Responsabilitatea extinsă a producătorului, discutată la Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova

Pe 4 iulie 2024, s-a desfășurat o ședință comună a Comitetelor pentru Antreprenoriat la Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM). Ședința a fost convocată la cererea membrilor CCI a RM.

În timpul întâlnirii, au fost discutate provocările cauzate de modificările implementate prin Legea nr. 97/2024, care a intrat în vigoare pe 16 mai 2024. Mai precis, s-a analizat impactul modificărilor asupra agenților economici, în special în ceea ce privește importul de produse ce intră sub incidența reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului (REP), se arată în comunicatul în comunicatul instituției camerale.

La dialogul public-privat, organizat în format mixt, a participat Sergiu Harea, președintele CCI a RM, Grigore Stratulat, Secretar de stat al Ministerului Mediului și peste 60 de antreprenori autohtoni din Chișinău dar și din cele 10 filiale.

Potrivit președintelui CCI a RM, începând cu 16 mai 2024, mulți importatori au solicitat asistență din partea instituției. Ei au fost obligați să se înregistreze în „Lista producătorilor de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului” gestionată de Agenția de Mediu și să dovedească faptul că ambalajele importate vor fi reciclate.

Potrivit legii, companiile înregistrate în Sistemul de Management al Deșeurilor sunt scutite de taxa pe ambalaje. Cu toate acestea, companiile care nu fac parte dintr-un sistem colectiv sau nu se înregistrează ca sisteme individuale trebuie să calculeze și să achite taxele de poluare.

Un aspect care îi îngrijorează pe agenții economici este că procedura de înregistrare îi obligă să își îndeplinească responsabilitățile fie individual, fie prin transferul lor către un sistem colectiv printr-un contract. Agenții economici susțin că nu pot îndeplini aceste responsabilități individual din cauza lipsei unei uzine de reciclare în Republica Moldova.

În cadrul unui dialog, agenții economici au exprimat sprijin pentru măsurile de protecție a mediului, dar au ridicat preocupări semnificative cu privire la implementarea legii și funcționarea sistemului colectiv de gestionare a deșeurilor.

Grigore Stratulat a prezentat informații cu privire la punerea în aplicare a cerințelor Legii 209/1016 privind deșeurile, cu modificările din 25.04.2024, care se referă la importul de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului (REP).

În urma discuțiilor, s-a decis ca CCI a RM să transmită autorităților responsabile propunerile mediului de afaceri, inclusiv solicitarea de a prelungi termenul de aplicare a unor cerințe, revizuirea cadrului legal și verificarea activităților asociațiilor din sistemul colectiv.

CCI RM este pregătită să ofere sprijin și expertiză pentru dezvoltarea politicilor și reglementărilor care să susțină afacerile și să contribuie la crearea unui ecosistem economic sănătos și a unui mediu durabil în Republica Moldova.

#CCI a RM #antreprenori #discutii

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernul nu susține eliminarea plafoanelor la tranzacțiile în numerar, potrivit avizului care va fi examinat în ședința Executivului din 25 februarie, în contextul unui proiect de lege depus de un grup de deputați.

Parlamentarii propun abrogarea integrală a Legii privind efectuarea decontărilor în numerar și modificarea unor acte normative conexe, inclusiv Legea privind antreprenoriatul, Codul fiscal și Codul contravențional. Autorii susțin că legea adoptată în 2024 ar conține „prevederi excesiv de restrictive” și ar fi impus limite mai dure decât cele aplicate la nivel european. Astfel, tranzacțiile între persoane fizice sunt limitate la 100 000 de lei per operațiune, iar pentru vânzarea-cumpărarea bunurilor imobile și a mijloacelor de transport plafonul este de 200 000 de lei. În cazul achizițiilor de produse agricole de la persoane fizice, predării deșeurilor sau altor domenii considerate cu risc fiscal ridicat, sunt stabilite limite distincte pentru plățile în numerar. Deputații susțin însă că aceste limite afectează atât cetățenii, cât și mediul de afaceri.

Pe de altă parte, Executivul explică în aviz că aceste măsuri au fost adoptate pentru „instituirea unui cadru normativ care să reglementeze normele de efectuare a tranzacțiilor în numerar” și pentru a diminua riscurile de utilizare a numerarului în scopuri ilegale. În document se arată că stabilirea limitelor „reduce posibilitatea utilizării persoanelor fizice fictive și a documentelor neautentice pentru generarea de cheltuieli fictive”, „diminuează riscul de majorare artificială a cheltuielilor deductibile și de subdeclarare a veniturilor” și „limitează utilizarea tranzacțiilor în numerar ca mecanism de introducere în economia formală a fondurilor cu proveniență ilicită”.

Guvernul avertizează că abrogarea legii ar putea afecta coerența cadrului național de prevenire și combatere a spălării banilor și ar genera mai multe riscuri, printre care creșterea economiei tenebre, reducerea trasabilității tranzacțiilor și sporirea riscului de spălare a banilor și finanțare a terorismului.

În plus, Executivul amintește că Republica Moldova și-a asumat prin Programul național de aderare la Uniunea Europeană pentru perioada 2025–2029 transpunerea noilor acte europene în domeniul prevenirii spălării banilor până în decembrie 2026.

În final, Guvernul precizează că Ministerul Finanțelor a inițiat deja un proces de analiză a eventualelor dificultăți în aplicarea Legii din 2024 și elaborează un proiect de amendare a acesteia pentru a-i spori claritatea și eficiența, însă concluzia este fermă: „Având în vedere cele expuse, precum și riscurile prenotate, inițiativa în cauză nu poate fi susținută”.