Responsabilitatea extinsă a producătorului, discutată la Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova

05 Iul. 2024, 09:57
 // Categoria: Actual // Autor:  Soroceanu Olga
05 Iul. 2024, 09:57 // Actual //  Soroceanu Olga

Pe 4 iulie 2024, s-a desfășurat o ședință comună a Comitetelor pentru Antreprenoriat la Camera de Comerț și Industrie a Republicii Moldova (CCI a RM). Ședința a fost convocată la cererea membrilor CCI a RM.

În timpul întâlnirii, au fost discutate provocările cauzate de modificările implementate prin Legea nr. 97/2024, care a intrat în vigoare pe 16 mai 2024. Mai precis, s-a analizat impactul modificărilor asupra agenților economici, în special în ceea ce privește importul de produse ce intră sub incidența reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului (REP), se arată în comunicatul în comunicatul instituției camerale.

La dialogul public-privat, organizat în format mixt, a participat Sergiu Harea, președintele CCI a RM, Grigore Stratulat, Secretar de stat al Ministerului Mediului și peste 60 de antreprenori autohtoni din Chișinău dar și din cele 10 filiale.

Potrivit președintelui CCI a RM, începând cu 16 mai 2024, mulți importatori au solicitat asistență din partea instituției. Ei au fost obligați să se înregistreze în „Lista producătorilor de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului” gestionată de Agenția de Mediu și să dovedească faptul că ambalajele importate vor fi reciclate.

Potrivit legii, companiile înregistrate în Sistemul de Management al Deșeurilor sunt scutite de taxa pe ambalaje. Cu toate acestea, companiile care nu fac parte dintr-un sistem colectiv sau nu se înregistrează ca sisteme individuale trebuie să calculeze și să achite taxele de poluare.

Un aspect care îi îngrijorează pe agenții economici este că procedura de înregistrare îi obligă să își îndeplinească responsabilitățile fie individual, fie prin transferul lor către un sistem colectiv printr-un contract. Agenții economici susțin că nu pot îndeplini aceste responsabilități individual din cauza lipsei unei uzine de reciclare în Republica Moldova.

În cadrul unui dialog, agenții economici au exprimat sprijin pentru măsurile de protecție a mediului, dar au ridicat preocupări semnificative cu privire la implementarea legii și funcționarea sistemului colectiv de gestionare a deșeurilor.

Grigore Stratulat a prezentat informații cu privire la punerea în aplicare a cerințelor Legii 209/1016 privind deșeurile, cu modificările din 25.04.2024, care se referă la importul de produse supuse reglementărilor de responsabilitate extinsă a producătorului (REP).

În urma discuțiilor, s-a decis ca CCI a RM să transmită autorităților responsabile propunerile mediului de afaceri, inclusiv solicitarea de a prelungi termenul de aplicare a unor cerințe, revizuirea cadrului legal și verificarea activităților asociațiilor din sistemul colectiv.

CCI RM este pregătită să ofere sprijin și expertiză pentru dezvoltarea politicilor și reglementărilor care să susțină afacerile și să contribuie la crearea unui ecosistem economic sănătos și a unui mediu durabil în Republica Moldova.

Realitatea Live

17 Ian. 2026, 11:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
17 Ian. 2026, 11:46 // Actual //  Ursu Victor

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!