A apărut turismul anticaniculă: de ce Grecia sau Spania și nu Norvegia și Suedia?

05 Iul. 2024, 09:41
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
05 Iul. 2024, 09:41 // Actual //  bani.md

În nordul continentului european, țări precum Norvegia și Suedia joacă acum cartea ”vacanțelor la răcoare” (coolcation), pentru a-i atrage pe vizitatorii de la latitudini temperate, în căutare de turism anticaniculă, scrie cotidianul francez Le Figaro.

De ce să pleci din Canare în plin sezon estival? Ei bine, pentru a scăpa de căldură. Iar Norvegia este de mult timp în vizor pentru peisajele sale verzi, munții și gheața sa.

În 2023, numărul de înnoptări ale străinilor a crescut cu 22% în Norvegia – cu un record în luna august – și cu 11% în Suedia, potrivit statisticilor oficiale, o creștere determinată și de sfârșitul restricțiilor sanitare impuse de pandemie în 2022 și de scăderea monedelor scandinave.

Potrivit unui sondaj realizat în Germania pentru organizația de promovare Visit Sweden, două din cinci persoane intenționează să își schimbe obiceiurile de călătorie din cauza căldurii din sudul Europei. Cel mai adesea prin alegerea altor perioade ale anului, dar și prin optarea pentru noi destinații.

„Răcoarea nu ține doar de vreme”, explică Susanne Andersson, directoarea organizației de promovare Visit Sweden. „Este vorba despre călătorii în locuri unde vremea este puțin mai răcoroasă, dar care sunt și mai răcoroase pentru că sunt mai puțini oameni”. Au dispărut plajele mediteraneene supraaglomerate și furnalul care a dus la închiderea parțială a Acropolei din Atena în iunie și care provoacă incendii de pădure în alte părți. Mulți preferă acum să facă o baie într-un lac sau într-un fiord sau să își umple plămânii cu aer proaspăt într-o excursie montană într-o relativă izolare.

Potrivit experților ONU în domeniul climei (IPCC), este „aproape sigur” că frecvența și intensitatea fenomenelor de căldură extremă și durata valurilor de căldură au crescut din 1950 și vor continua să crească odată cu încălzirea globală. Până în 2050, în Europa, aproximativ jumătate din populație ar putea fi expusă unui risc ridicat sau foarte ridicat de stres termic în timpul verii, iar numărul de decese legate de stresul termic s-ar putea dubla sau chiar tripla cu o creștere a temperaturii între +1,5°C și +3°C.

Rovaniemi, capitala Laponiei finlandeze, care se întinde de-a lungul Cercului Polar Arctic, a înregistrat, de asemenea, o creștere de 29% a numărului de înnoptări anul trecut. „Se simte răcoarea aici și această tendință a început cu ani în urmă, dar a crescut odată cu verile dureros de calde din sudul și centrul Europei”, spune Sanna Kärkkäinen, care se ocupă de promovarea turismului aici.

Acest avânt nu este însă lipsit de probleme, cu explozia Airbnb și a numărului de turiști. „Ceea ce ne îngrijorează cel mai mult, desigur, este că vor fi prea mulți oameni în același timp”, subliniază Jan Ove Tryggestad, primar între 2011 și 2023 al unei municipalități norvegiene unde tocmai a acostat un vas de croazieră impozant, capabil să transporte 6 000 de pasageri și 2 000 de membri ai echipajului. „Aici este un sat mic. În Hellesylt, sunt între 280 și 300 de locuitori iarna. Evident, se creează un mic șoc cultural când, dintr-o dată, un oraș mic, după standardele europene, debarcă aici”, mărturisește el. „Dar ne adaptăm”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

29 Iul. 2026, 11:12
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
29 Iul. 2026, 11:12 // Actual //  Grîu Tatiana

Autoritățile vor afla din timp când un medicament riscă să dispară din farmacii și să intervină înainte ca stocurile să fie epuizate. Guvernul a aprobat crearea unui sistem național care va centraliza zilnic informațiile despre medicamentele disponibile în întreaga țară.

Sistemul informațional de monitorizare a stocurilor de medicamente (SIMSM) va colecta date de la producători, importatori, distribuitori, farmacii și instituții medicale publice și private. Pentru fiecare stoc vor putea fi urmărite cantitatea disponibilă, locul în care se află medicamentele, lotul și data de expirare.

Atunci când cantitatea unui preparat va ajunge la un nivel critic, platforma va genera automat alerte. Sistemul va semnala și cazurile în care operatorii nu raportează datele și va genera statistici și rapoarte despre situația de pe piața farmaceutică.

În prezent, Republica Moldova nu are un sistem electronic unic prin care stocurile să fie urmărite la nivel național. Autoritățile află uneori despre problemele de aprovizionare abia după sesizările pacienților, medicilor sau farmaciilor.

Documentele Guvernului arată că au existat inclusiv situații în care un medicament lipsea din farmacii, deși se găsea într-un depozit regional, însă informația nu ajungea la timp pentru ca acesta să fie redistribuit.

Platforma va ajuta și la urmărirea exporturilor de medicamente. În prezent, autoritățile nu dispun de un mecanism care să semnaleze situațiile în care cantități importante sunt exportate într-o perioadă în care există riscul unui deficit pe piața internă.

SIMSM va fi gestionat de Agenția Medicamentului și Dispozitivelor Medicale și va deveni sursa oficială centralizată de informații despre stocurile de medicamente din țară.

Raportarea zilnică a stocurilor va deveni obligatorie după crearea condițiilor tehnice necesare, dar nu mai târziu de 31 decembrie 2026.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!