Rețeta foștilor de a scoate Moldova din criză! Gavrilița și Litvinenco și-au tras un ONG pentru a gasi soluții

Fostul premier Natalia Gavrilița împreună cu fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco și analistul Victor Ciobanu au înființat ONG-ul Parteneriate pentru noua economie, potrivit anunțului fostului premier.

„Trăim vremuri incredibil de dinamice, cu schimbări rapide în toate domeniile, inclusiv și în economia mondială. Războiul din Ucraina și creșterea prețurilor la energie și alimente au făcut situația economică tot mai dificilă în Moldova. În același timp, statutul de țară candidat pentru integrarea în UE și restructurarea economică regională și globală ne poate oferi oportunități noi, pe care doar trebuie să știm să le folosim. Anume din aceste considerente, împreună cu Victor Ciobanu și Sergiu Litvinenco, am fondat Parteneriate pentru Noua Economie, o organizație non-profit independentă, care va servi ca platformă pentru mobilizarea oamenilor și elaborarea soluțiilor pentru o economie moldovenească puternică și rezilientă, pregătită pentru provocările viitorului”, se arată în mesajul postat pe Facebook de Natalia Gavrilița.

În prezent, Natalua Gavrilița este membru în Consiliul de Supraveghere al BNM de unde ridică îndemnizație de aproape 100 de mii lunar.

Sergiu Litvinenco a fost ministru al Justiției în guvernul Gavrilița, care ulterior nu s-a mai regăsit în noua componență a guvernului Recean, care a fost învestit în data de 16 februarie 2023.

Victor Ciobanu este comentator politic și economic, editorialist, președinte al Institutului Național pentru Dezvoltare. Între anii 2009-2012 a fost expert și comentator economic la ziarul „Argumentî i faktî”, iar în perioada 2012-2016 – editorialist la „Ziarul Național”. Anterior a fost director general la SA „Telecom-Holding” și la Agenția pentru Investigații Aplicative „Media For Grup”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ONG #litvinenco #gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Escaladarea conflictului din Orientul Mijlociu provoacă un val global de scumpiri la carburanți și tensionează piețele energetice din întreaga lume. Războiul dintre Iran, Statele Unite și Israel afectează producția și transportul de petrol, iar efectele se resimt deja din Europa până în Asia și Australia, unde prețurile cresc rapid, iar consumatorii reacționează prin cumpărături de panică.

În Germania, prețurile la benzină și motorină au crescut cu aproximativ 20% în doar câteva zile, depășind în unele regiuni pragul de 2 euro pe litru. Organizația auto ADAC avertizează că majorările sunt legate direct de creșterea cotațiilor petrolului pe piețele internaționale, iar evoluția conflictului din Orientul Mijlociu ar putea aduce noi scumpiri în perioada următoare.

Situația este similară și în Regatul Unit, unde prețul mediu al benzinei a ajuns la 1,35 lire sterline pe litru, cel mai ridicat nivel din ultimul an. La multe stații de alimentare s-au format cozi, pe fondul achizițiilor de panică, iar autoritățile au îndemnat populația să evite astfel de comportamente, care pot agrava problemele de aprovizionare. În Irlanda, analiștii avertizează că motorina ar putea depăși 2,5 euro pe litru dacă tensiunile continuă, în timp ce în Grecia scumpirile au apărut imediat, mai ales pe insule și în zonele turistice, unde costurile de transport al combustibililor sunt mai ridicate. Italia, Spania și Franța monitorizează atent evoluția pieței pentru a preveni eventuale abuzuri de preț.

În Polonia, companiile petroliere susțin că aprovizionarea rămâne stabilă, dar nu exclud creșteri suplimentare dacă volatilitatea de pe piețele internaționale va continua. Între timp, în Australia, la fel ca în Marea Britanie, șoferii au format cozi la benzinării, temându-se de noi scumpiri și de posibile probleme de aprovizionare. Situații similare au fost raportate și în Thailanda, Laos și Myanmar, unde cererea crescută a dus la aglomerație la pompe.

Țările asiatice sunt considerate printre cele mai vulnerabile la șocurile petroliere, deoarece depind în mare măsură de importurile de energie. În Filipine, autoritățile au introdus deja măsuri de economisire a energiei: instituțiile publice trebuie să reducă utilizarea aerului condiționat, să limiteze deplasările și să scadă consumul de combustibil cu cel puțin 10%. Guvernul analizează inclusiv posibilitatea introducerii unei săptămâni de lucru de patru zile. În Thailanda, populația este îndemnată să reducă utilizarea aerului condiționat și să recurgă mai des la videoconferințe pentru a limita deplasările, iar în Myanmar au fost impuse restricții de circulație pentru vehiculele private, accesul fiind permis alternativ, în funcție de numărul de înmatriculare.

Președintele american Donald Trump a declarat, însă, că nu este îngrijorat de scumpirea carburanților în Statele Unite. Într-un interviu acordat agenției Reuters, el a afirmat că prețurile vor scădea rapid după încheierea conflictului. „Nu am nicio îngrijorare în privința asta. Vor scădea foarte rapid când totul se va termina și, dacă cresc, cresc, dar acest lucru este mult mai important decât faptul că prețurile la benzină ar putea crește puțin”, a spus Trump, după ce războiul cu Iranul a dus la o creștere a prețului benzinei cu aproximativ 20 de cenți pe galon, adică 7%, în doar câteva zile.

Efectele scumpirilor se resimt și în Republica Moldova. În decurs de o săptămână, motorina s-a scumpit cu 2,15 lei pe litru, în timp ce benzina a crescut cu 79 de bani.