Rețeta foștilor de a scoate Moldova din criză! Gavrilița și Litvinenco și-au tras un ONG pentru a gasi soluții

Fostul premier Natalia Gavrilița împreună cu fostul ministru al Justiției, Sergiu Litvinenco și analistul Victor Ciobanu au înființat ONG-ul Parteneriate pentru noua economie, potrivit anunțului fostului premier.

„Trăim vremuri incredibil de dinamice, cu schimbări rapide în toate domeniile, inclusiv și în economia mondială. Războiul din Ucraina și creșterea prețurilor la energie și alimente au făcut situația economică tot mai dificilă în Moldova. În același timp, statutul de țară candidat pentru integrarea în UE și restructurarea economică regională și globală ne poate oferi oportunități noi, pe care doar trebuie să știm să le folosim. Anume din aceste considerente, împreună cu Victor Ciobanu și Sergiu Litvinenco, am fondat Parteneriate pentru Noua Economie, o organizație non-profit independentă, care va servi ca platformă pentru mobilizarea oamenilor și elaborarea soluțiilor pentru o economie moldovenească puternică și rezilientă, pregătită pentru provocările viitorului”, se arată în mesajul postat pe Facebook de Natalia Gavrilița.

În prezent, Natalua Gavrilița este membru în Consiliul de Supraveghere al BNM de unde ridică îndemnizație de aproape 100 de mii lunar.

Sergiu Litvinenco a fost ministru al Justiției în guvernul Gavrilița, care ulterior nu s-a mai regăsit în noua componență a guvernului Recean, care a fost învestit în data de 16 februarie 2023.

Victor Ciobanu este comentator politic și economic, editorialist, președinte al Institutului Național pentru Dezvoltare. Între anii 2009-2012 a fost expert și comentator economic la ziarul „Argumentî i faktî”, iar în perioada 2012-2016 – editorialist la „Ziarul Național”. Anterior a fost director general la SA „Telecom-Holding” și la Agenția pentru Investigații Aplicative „Media For Grup”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ONG #litvinenco #gavrilita

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Revizuirea cheltuielilor bugetare va deveni obligatorie, sistematică și cuantificabilă, potrivit unei noi metodologii elaborate de Ministerul Finanțelor și supusă consultărilor publice, care stabilește termene clare și ținte de economii de până la 20% din cheltuieli în anumite domenii.

Proiectul de ordin aprobă Metodologia privind procesul de revizuire a cheltuielilor bugetare, document care instituie un mecanism permanent de analiză a modului în care sunt utilizați banii publici. Conform notei de fundamentare, procesul va fi aplicat începând cu 1 ianuarie 2026 și va trebui realizat cel puțin o dată la 7 ani pentru fiecare sector bugetar.

Metodologia prevede un calendar strict. Până la 1 iunie, Ministerul Finanțelor va prezenta Guvernului tematicile de revizuire, iar până la 10 iunie acestea trebuie aprobate. Grupurile de lucru vor avea termen până la 10 noiembrie pentru elaborarea raportului de revizuire, iar până la 31 decembrie Guvernul urmează să aprobe rezultatele și măsurile de eficientizare. Publicarea acestora este programată pentru 5 ianuarie, iar includerea în politicile bugetar-fiscale trebuie realizată până la 15 aprilie.

Documentul introduce și ținte concrete de economii. Exemplele incluse în metodologie arată că pot fi stabilite obiective precum reducerea cheltuielilor bugetului public național cu 20% în următorii 4 ani, economii reale de 3% anual la cheltuielile bugetului de stat sau de 5% anual la bugetul asigurărilor sociale. În alte cazuri, se propune reducerea cheltuielilor cu 500 milioane lei anual pentru a crea spațiu bugetar destinat reformei salariale sau identificarea unor economii de până la 10% din portofoliul de cheltuieli pentru sănătate într-un an și 5% pentru următorii 5 ani.

Metodologia stabilește că analiza se va face pe două niveluri: o evaluare inițială a tuturor subprogramelor și o analiză aprofundată a celor cu cheltuieli mari, creșteri semnificative sau indicii de ineficiență. Indicatorii vor fi examinați pe o perioadă de cel puțin 5 ani, iar comparațiile vor putea fi realizate atât la nivel național, cât și internațional.

Nota de fundamentare arată că proiectul nu necesită alocări bugetare suplimentare pentru implementare și nu implică modificări structurale ale administrației publice. Totuși, autoritățile centrale vor trebui să instituie mecanisme de control intern managerial aferente revizuirii cheltuielilor și să instruiască personalul implicat în acest proces.

Prin noul cadru, Guvernul va aproba anual tematicile de analiză și va stabili autoritățile responsabile și termenele de implementare a măsurilor de eficientizare. Economiile identificate vor putea fi redistribuite către priorități strategice sau utilizate pentru reducerea deficitului bugetar, crearea de spațiu fiscal ori finanțarea reformelor.