Rețeta morții! Războiul din Ucraina crește riscul producerii și traficului de droguri. Moldova, amenințată

27 Iun. 2022, 10:08
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Iun. 2022, 10:08 // Actual //  bani.md

Fabricarea ilicită de droguri ar putea creşte în contextul războiului din Ucraina, a avertizat luni ONU, pe baza experienţei conflictelor din alte zone, potrivit AFP. Or, Republica Moldova este direct amenințată, în condițiile în care se află în vecinătatea Ucrainei, iar Transnistria ar putea fi folosită că punct de tranzit a drogurilor.

„Informaţiile din Orientul Mijlociu şi Asia de Sud-Est par să arate că situaţiile de conflict ar putea funcţiona ca un magnet pentru fabricarea de droguri sintetice, care pot fi fabricate, de fapt, oriunde”, subliniază Biroul ONU împotriva drogurilor şi criminalităţii (UNODC) în raportul său anual.

„Acest efect poate fi şi mai puternic când zona de conflict se află în apropierea unor pieţe mari de consumatori”, a adăugat raportul.

Înainte de invazia rusă, Ucraina dispunea de un număr tot mai mare de laboratoare de amfetamină, precizează experta Angela Me, intervievată de AFP.

Aproape 80 au fost destructurate în 2020, comparativ cu 17 în 2019.

Această capacitate de producţie „s-ar putea extinde dacă războiul persistă”, explică ea.

„Nu mai există poliţie pentru a opri activitatea laboratoarelor”, adaugă experta.

Războiul poate de asemenea „perturba rutele de trafic”, notează raportul, care menţionează un posibil declin în Ucraina de la începutul lui 2022.

Angela Me face apel de asemenea la monitorizarea situaţiei din Afganistan, care a produs anul trecut 86% din opiul la nivel mondial.

În aprilie, liderul suprem al talibanilor a ordonat interzicerea cultivării macului.

„Trebuie să vedem dacă acest lucru va duce la o reducere semnificativă”, subliniază experta, sau dacă, dimpotrivă, culturile ilegale se vor dezvolta din cauza deteriorării condiţiilor socio-economice din această ţară.

Orice schimbare va avea „repercusiuni asupra aproape tuturor regiunilor din lume”, atenţionează ONU.

Aproximativ 284 de milioane de persoane din lume – una din 18 în categoria de vârsta 15-64 de ani – au consumat droguri în 2020, ceea ce înseamnă cu 26% mai mult decât în urmă cu un deceniu.

În timp ce majoritatea sunt bărbaţi, femeile recurg în mare măsură la stimulente de tip amfetamine, dar sunt „subreprezentate la tratament”, îşi exprimă regretul Angela Me.

Ea vorbeşte despre o „dublă stigmatizare” şi despre necesitatea de a crea locuri unde aceste femei să se poată simţi „în securitate” şi să poată rămâne cu copiii lor.

Un alt motiv de îngrijorare evidenţiat în raport este că producţia de cocaină a atins un nou record, fiind de 1.982 de tone în 2020.

Raportul UNODC, care este o „evaluare preliminară”, se bazează pe informaţii pe care organizaţia le-a adunat de la statele membre, de la propriile filiale şi din analiza de surse deschise, media şi rapoarte instituţionale.

Anterior, regiunea stângă a Nistrului era folisită ca punct de tranzit a drogorilor în Vest. Nu în zadar, enclava mai este numită și gaura neagră a Europei.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

21 Aug. 2026, 20:28
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
21 Aug. 2026, 20:28 // Actual //  Ursu Victor

Guvernul intenționează să introducă din nou regimul de licențiere a importurilor de cereale, măsura urmând să fie discutată la ședința Executivului de săptămâna viitoare. Anunțul a fost făcut de premierul Vasile Tofan, care susține că intervenția este menită să protejeze producătorii și exportatorii moldoveni de presiunile asupra prețurilor, dar avertizează că decizia implică și riscuri pentru alte sectoare ale economiei.

„La următoarea ședință a Guvernului, vom recomanda introducerea regimului de licențiere pentru importurile de cereale”, a anunțat Tofan.

Premierul afirmă că, în mod normal, statul ar trebui să intervină cât mai puțin pe piață, însă situația actuală impune găsirea unui echilibru între interesele agricultorilor și cele ale industriilor care folosesc cerealele drept materie primă.

Potrivit lui, limitarea importurilor prin licențiere ar putea proteja fermierii moldoveni, dar în același timp poate scumpi materia primă pentru morărit, panificație, zootehnie și industria uleiurilor.

Tofan avertizează că, dacă aceste sectoare își pierd competitivitatea, Republica Moldova riscă să importe mai multe produse cu valoare adăugată mai mare, precum făină, carne, lapte și ulei, în loc să le producă pe piața internă.

„Cele mai dificile sunt [deciziile] de tip 50/50, când trebuie să cântărești interese legitime, dar diferite, și să alegi soluția care implică cele mai mici riscuri pentru economie în ansamblu. Aceasta este una dintre ele”, a explicat premierul.

Șeful Guvernului susține însă că există și semnale favorabile pentru agricultori. Primele date privind recolta din acest an ar indica rezultate bune, iar în cazul rapiței au fost înregistrate randamente ridicate în mai multe regiuni și prețuri peste nivelul de anul trecut.

Un alt factor favorabil ar putea veni de pe piața europeană. Potrivit premierului, perspectivele pentru unele culturi s-au deteriorat semnificativ în Europa. Recolta de porumb este estimată în prezent la un nivel cu aproape 20% sub media ultimilor cinci ani, iar oferta mai redusă ar putea susține prețurile regionale la cereale.

Tofan spune că aceste perspective nu elimină însă problemele agricultorilor moldoveni, care operează cu marje reduse și sunt expuși atât riscurilor climatice, cât și unei piețe regionale afectate de război și perturbări logistice.

Mecanismul concret de licențiere urmează să fie stabilit la ședința Guvernului de săptămâna viitoare. Potrivit premierului, un regim similar a fost aplicat în perioada 2024–2025 și ar fi avut „efecte benefice” pentru producătorii autohtoni de cereale.

Noua măsură ar urma să aibă caracter temporar și să fie valabilă până la 31 octombrie 2026.

Pe termen lung, Tofan afirmă că autoritățile trebuie să se concentreze pe reducerea costurilor logistice, îmbunătățirea accesului la piețele externe, dezvoltarea capacităților de depozitare și procesare, facilitarea finanțării și creșterea competitivității sectorului agricol.

„Protejarea fermierilor este importantă. La fel de important este să nu slăbim, fără să vrem, celelalte ramuri ale economiei care depind de cereale”, a conchis premierul.