Revendicările fermierilor! Ce spune Ministerul Agriculturii

La Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare (MAIA) a avut loc o ședință între ministrul Ludmila Catlabuga și reprezentanții Asociației „Forța Fermierilor”. În cadrul discuțiilor, oficialii au analizat revendicările agricultorilor, iar ministerul a transmis că este angajat în elaborarea de politici sustenabile și în menținerea unui dialog constructiv.

Iată principalele revendicări ale fermierilor și poziția MAIA:

1. Prelungirea licențierii importului de cereale și oleaginoase

Ministerul a confirmat că acest subiect este prioritar și că procesul de prelungire a licențierii a fost deja inițiat. Anunțurile oficiale privind acest demers au fost comunicate public.

2. Achitarea datoriilor la subvenții pentru 2023

MAIA subliniază că subvențiile sunt post-investiționale, iar cererile depuse de fermieri sunt analizate în funcție de disponibilitatea fondurilor din buget. Plățile restante vor fi reprogramate în bugetul pentru 2025 și vor fi debursate odată cu intrarea acestuia în vigoare.

3. Restituirea accizelor pentru fermieri

Ministerul susține această solicitare și continuă discuțiile cu Ministerul Finanțelor pentru identificarea soluțiilor. Implementarea depinde însă de resursele disponibile din bugetul de stat, care sunt limitate.

4. Mecanisme de garanții pentru creditare și refinanțare în 2025

MAIA anunță lansarea unui credit agricol preferențial, cu o rată fixă de 5,1%, destinat fermierilor mici și micro. Programul va include o componentă de grant între 5% și 30%, în funcție de destinația creditului. Fermierii mijlocii vor avea acces la instrumentele oferite de Organizația pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului (ODA).

5. Aprobarea Legii secetei

Ministerul consideră Legea secetei o prioritate și a contribuit la completarea avizelor necesare adoptării acesteia. Oficialii pledează pentru soluții pe termen lung care să facă agricultura sustenabilă în fața schimbărilor climatice.

Agriccultorii au protestat astăzi în fața Guvernului și și-a manifestat nemulțumirea în legătură cu inacțiunile statului pentru ai ajuta. Alexandru Bădăru, directorul Asociației „Forța Fermierilor” declara că: „fermierii mici, micro și mijlocii sunt cei mai mari contribuabili la bugetul de stat, dar nu beneficiază de sprijin real. „Guvernul nu a acționat în apărarea producătorilor locali, iar măsurile financiare, inclusiv cele privind garantarea creditelor, sunt ineficiente. Băncile nu mai vor să finanțeze agricultorii, iar statul nu le oferă garanții adecvate”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#revendicări #fermeiri #proteste

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.