Revoltător! 159 de mii de tineri nici nu lucrează și nici nu învață, iar 6,4% sunt plecați peste hotare

Biroul Național de Statistică a publicat rezultatele cercetării privind forța de muncă în Republica Moldova a tinerilor cu vârsta de 15-34 de ani.

Astfel, conform datelor, tinerii cu vârsta între 15 și 34 de ani se împart în mai multe categorii distincte:

Tinerii NEET (care nu sunt în educație, angajați sau în formare profesională): Această categorie a înregistrat o scădere semnificativă, ajungând la 27,1% în trimestrul II 2023, față de 29,8% în același trimestru al anului precedent.

Tinerii în educație și/sau formare profesională, dar neangajați: Această categorie a crescut la 27,0%, fiind cu 1,2 puncte procentuale mai mare față de aceeași perioadă din 2022.

Tinerii angajați care nu urmează nicio formă de educație sau formare profesională: Această categorie a înregistrat o creștere ușoară, ajungând la 35,4%, cu o creștere de 0,7 puncte procentuale față de trimestrul II 2022.

Tinerii angajați care urmează în paralel educație și/sau formare profesională: Această categorie a înregistrat cea mai semnificativă creștere, ajungând la 4,1%, comparativ cu 2,0% în trimestrul II 2022.

Tinerii care lucrează sau caută de lucru în străinătate pentru o perioadă de până la un an și nu urmează nicio formă de educație sau formare profesională: Această categorie a înregistrat o scădere la 6,4%, cu o reducere de 1,4 puncte procentuale față de trimestrul II 2022.

Numărul total de tineri NEET cu vârsta între 15-34 de ani a fost de 158,9 mii, din care 37,3 mii au vârste între 15-24 ani și 95,2 mii între 15-29 ani. În toate aceste trei grupe de vârstă, majoritatea tinerilor NEET sunt femei, reprezentând 60,7% din totalul de 15-24 ani, 69,6% din totalul de 15-29 ani și 68,3% din totalul de 15-34 ani.

Distribuția pe vârstă arată că tinerii cu vârste cuprinse între 30 și 34 de ani formează cea mai mare parte a categoriei NEET, cu o pondere de 40,1%. Aceștia sunt urmați de tinerii cu vârste între 25 și 29 ani, cu o pondere de 36,4%. Tinerii cu vârste între 20 și 24 de ani reprezintă 19,1% din total, iar cei cu vârste între 15 și 19 ani constituie 4,3% din total.

Analiza arată că, indiferent de grupa de vârstă, femeile domină categoriile NEET, iar diferența de gen este evidentă. Aceasta este mai pronunțată la tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani, unde diferența este de 4,9 puncte procentuale, și la tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani, cu o diferență de 16,1 puncte procentuale. Diferența de gen este de 15,9 puncte procentuale la tinerii cu vârste între 15 și 34 de ani.

Rata tinerilor NEET a înregistrat o scădere în trimestrul II 2023 față de trimestrul II 2022, cu o reducere de 1,4 puncte procentuale la tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani, 2,0 puncte procentuale la cei între 15 și 29 de ani și 2,7 puncte procentuale la cei între 15 și 34 de ani. Totuși, valorile au crescut în comparație cu trimestrul I 2023. La nivel de gen, rata NEET a scăzut pentru ambele sexe în grupa de vârstă de 15-29 ani în comparație cu aceeași perioadă din 2022.

În ceea ce privește motivele pentru care tinerii nu lucrează sau nu studiază, predomină categoria celor care au responsabilități familiale, reprezentând 39,6% din total la cei cu vârste între 15 și 24 de ani, 53,1% la cei între 15 și 29 de ani și 53,5% la cei între 15 și 34 de ani. O altă categorie importantă o formează tinerii care lucrează în străinătate sau intenționează să plece la muncă peste hotare, cu o pondere în creștere odată cu înaintarea în vârstă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#plecati #tineri #angajati #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.