Revoltător! 159 de mii de tineri nici nu lucrează și nici nu învață, iar 6,4% sunt plecați peste hotare

19 Sept. 2023, 14:40
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
19 Sept. 2023, 14:40 // Actual //  bani.md

Biroul Național de Statistică a publicat rezultatele cercetării privind forța de muncă în Republica Moldova a tinerilor cu vârsta de 15-34 de ani.

Astfel, conform datelor, tinerii cu vârsta între 15 și 34 de ani se împart în mai multe categorii distincte:

Tinerii NEET (care nu sunt în educație, angajați sau în formare profesională): Această categorie a înregistrat o scădere semnificativă, ajungând la 27,1% în trimestrul II 2023, față de 29,8% în același trimestru al anului precedent.

Tinerii în educație și/sau formare profesională, dar neangajați: Această categorie a crescut la 27,0%, fiind cu 1,2 puncte procentuale mai mare față de aceeași perioadă din 2022.

Tinerii angajați care nu urmează nicio formă de educație sau formare profesională: Această categorie a înregistrat o creștere ușoară, ajungând la 35,4%, cu o creștere de 0,7 puncte procentuale față de trimestrul II 2022.

Tinerii angajați care urmează în paralel educație și/sau formare profesională: Această categorie a înregistrat cea mai semnificativă creștere, ajungând la 4,1%, comparativ cu 2,0% în trimestrul II 2022.

Tinerii care lucrează sau caută de lucru în străinătate pentru o perioadă de până la un an și nu urmează nicio formă de educație sau formare profesională: Această categorie a înregistrat o scădere la 6,4%, cu o reducere de 1,4 puncte procentuale față de trimestrul II 2022.

Numărul total de tineri NEET cu vârsta între 15-34 de ani a fost de 158,9 mii, din care 37,3 mii au vârste între 15-24 ani și 95,2 mii între 15-29 ani. În toate aceste trei grupe de vârstă, majoritatea tinerilor NEET sunt femei, reprezentând 60,7% din totalul de 15-24 ani, 69,6% din totalul de 15-29 ani și 68,3% din totalul de 15-34 ani.

Distribuția pe vârstă arată că tinerii cu vârste cuprinse între 30 și 34 de ani formează cea mai mare parte a categoriei NEET, cu o pondere de 40,1%. Aceștia sunt urmați de tinerii cu vârste între 25 și 29 ani, cu o pondere de 36,4%. Tinerii cu vârste între 20 și 24 de ani reprezintă 19,1% din total, iar cei cu vârste între 15 și 19 ani constituie 4,3% din total.

Analiza arată că, indiferent de grupa de vârstă, femeile domină categoriile NEET, iar diferența de gen este evidentă. Aceasta este mai pronunțată la tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani, unde diferența este de 4,9 puncte procentuale, și la tinerii cu vârste între 15 și 29 de ani, cu o diferență de 16,1 puncte procentuale. Diferența de gen este de 15,9 puncte procentuale la tinerii cu vârste între 15 și 34 de ani.

Rata tinerilor NEET a înregistrat o scădere în trimestrul II 2023 față de trimestrul II 2022, cu o reducere de 1,4 puncte procentuale la tinerii cu vârste între 15 și 24 de ani, 2,0 puncte procentuale la cei între 15 și 29 de ani și 2,7 puncte procentuale la cei între 15 și 34 de ani. Totuși, valorile au crescut în comparație cu trimestrul I 2023. La nivel de gen, rata NEET a scăzut pentru ambele sexe în grupa de vârstă de 15-29 ani în comparație cu aceeași perioadă din 2022.

În ceea ce privește motivele pentru care tinerii nu lucrează sau nu studiază, predomină categoria celor care au responsabilități familiale, reprezentând 39,6% din total la cei cu vârste între 15 și 24 de ani, 53,1% la cei între 15 și 29 de ani și 53,5% la cei între 15 și 34 de ani. O altă categorie importantă o formează tinerii care lucrează în străinătate sau intenționează să plece la muncă peste hotare, cu o pondere în creștere odată cu înaintarea în vârstă.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

16 Iul. 2026, 16:59
 // Categoria: Actual // Autor:  Grîu Tatiana
16 Iul. 2026, 16:59 // Actual //  Grîu Tatiana

Camera de Comerț și Industrie a organizat, în format online, un seminar practic dedicat noilor reguli privind determinarea și afișarea țării de origine a produselor agroalimentare. La eveniment au participat reprezentanți ai rețelelor de comerț și ai companiilor producătoare din Republica Moldova.

Seminarul a fost organizat în contextul intrării în vigoare, la 10 august, a noilor cerințe legislative privind afișarea țării de origine a produselor alimentare pe indicatorul de preț.

În calitate de instituție împuternicită prin lege să determine și să confirme originea mărfurilor, CCI a oferit antreprenorilor informații privind aplicarea corectă a noilor prevederi. Experții instituției au explicat diferențele dintre noțiuni precum țara sau adresa producătorului, locul de proveniență, mențiunile „fabricat în”, „produs autohton” și „ambalat în”, subliniind că acestea au semnificații diferite și nu trebuie confundate cu țara de origine.

Participanților li s-a explicat că țara de origine este o noțiune juridică, stabilită în baza regulilor de origine, și nu coincide automat cu sediul producătorului sau cu locul în care produsul a fost ambalat.

În cazul produselor fabricate cu materii prime din import, originea produsului finit este determinată în funcție de operațiunile de prelucrare efectuate. Pentru ca un produs să dobândească originea Republicii Moldova, procesul de producție trebuie să îndeplinească criteriile de prelucrare suficientă. În schimb, operațiuni precum ambalarea, etichetarea, sortarea sau alte intervenții minime nu sunt suficiente pentru a conferi produsului originea Republicii Moldova.

CCI a reamintit că este autoritatea abilitată să efectueze expertiza originii mărfurilor și să elibereze documentele care confirmă originea acestora. În cadrul acestor expertize sunt analizate materiile prime utilizate, procesul tehnologic, operațiunile de producție și documentele justificative pentru a stabili dacă produsul îndeplinește criteriile necesare pentru atribuirea originii Republicii Moldova sau a unei alte țări.

Totodată, Agenția Națională pentru Siguranța Alimentelor (ANSA) a publicat informații privind aplicarea noilor cerințe și recomandă operatorilor economici să pregătească din timp modificările necesare, inclusiv actualizarea sistemelor de etichetare și a indicatorilor de preț.

După intrarea în vigoare a noilor prevederi, respectarea cerințelor va fi verificată de inspectorii ANSA. Pentru neafișarea sau afișarea incorectă a țării de origine sunt prevăzute amenzi de la 3 000 la 4 500 de lei pentru persoanele cu funcție de răspundere și de la 6 000 la 12 000 de lei pentru persoanele juridice. CCI a RM și-a exprimat disponibilitatea de a acorda suport rețelelor comerciale, furnizorilor și producătorilor în vederea determinării corecte a țării de origine a produselor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!