Revolut acuză Meta pentru gestionarea fraudelor: Gigantul tech ar trebui să despăgubească victimele

Firma britanică de tehnologie financiară Revolut a criticat joi Meta Platforms, compania-mamă a Facebook, pentru abordarea sa de a combate frauda, spunând că gigantul tehnologic din SUA ar trebui să despăgubească direct persoanele care sunt victime ale înşelătoriilor prin intermediul platformelor sale de socializare, transmite CNBC.

La o zi după ce Meta a anunţat un parteneriat cu băncile britanice NatWest şi Metro Bank cu privire la un cadru de partajare a datelor conceput pentru a ajuta la prevenirea ca clienţii săi să cadă pradă schemelor de fraudă, Revolut a spus că pactul ”nu îndeplineşte foarte mult din ceea ce este necesar pentru a combate frauda la nivel global”.

Într-o declaraţie, Woody Malouf, directorul pentru criminalitate financiară al Revolut, a declarat că planurile Meta de a combate frauda financiară pe platformele sale se rezumă la ”pasi mici, când ceea ce are nevoie industria cu adevărat este un salt uriaş înainte”.

”Aceste platforme nu au nicio responsabilitate în despăgubirea victimelor şi, prin urmare, nu au niciun stimulent să facă ceva în acest sens. Un angajament faţă de partajarea datelor, deşi este necesar, pur şi simplu nu este suficient de bun”, a adăugat Malouf.

CNBC a contactat Meta pentru comentarii. Noi reforme în industria plăţilor vor intra în vigoare în Regatul Unit pe 7 octombrie, care impun băncilor şi firmelor de plăţi să acorde victimelor aşa-numitei fraude autorizate cu plata push (APP) o despăgubire maximă de 85.000 de lire sterline (111.000 de dolari).

Autoritatea de reglementare a sistemului de plăţi din Marea Britanie a recomandat anterior o sumă maximă de compensare de 415.000 de lire sterline pentru victimele fraudei, dar a dat înapoi în urma reacţiilor băncilor şi firmelor de plată.

Malouf de la Revolut a spus că, în timp ce compania sa este de acord cu măsurile luate de guvernul Marii Britanii pentru a combate frauda, Meta şi alte platforme de social media ar trebui să îşi facă partea lor pentru a-i despăgubi financiar pe cei care sunt victime ale fraudei ca urmare a înşelătoriilor care apar pe site-urile lor.

Compania fintech a publicat joi un raport în care susţinea că 62% dintre fraudele raportate de utilizatori pe platforma sa de banking online provin de la Meta, în scădere faţă de 64% anul trecut.

Facebook a fost cea mai comună sursă a tuturor înşelătoriilor raportate de utilizatorii Revolut, reprezentând 39% din fraude, în timp ce WhatsApp a fost a doua cea mai mare sursă de astfel de evenimente, cu o cotă de 18%, a declarat banca în ”Raportul privind securitatea consumatorilor şi criminalitatea financiară”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#meta #revolut #frauda

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova se confruntă cu o dilemă logistică de proporții: peste 225 000 de autovehicule de marfă rulau la începutul acestui an pe drumurile naționale, în timp ce transportul feroviar s-a prăbușit la un minim istoric de 2,4 mil. tone. Reabilitarea anunțată a căilor ferate ridică însă întrebarea ce se va întâmpla cu „sutele de mii” de camioane achiziționate în ultimele două decenii, avertizează economistul Veaceslav Ioniță (IDIS „Viitorul”).

„Pentru a salva drumurile, trebuie să revitalizăm calea ferată. Dar ce facem cu flota imensă de camioane cumpărate tocmai pentru că trenurile au fost neglijate?”, a întrebat Ioniță în emisiunea „Analize economice”.

În 1990, 90 % din marfă era transportată pe calea ferată. Astăzi, 94% circulă pe șosele. Tonajul feroviar s-a redus de la 14 mil. tone (2002) la 2,4 mil. tone (2025). Traficul rutier de marfă a urcat de la 2,4 mld. t-km (2005) la 7,5 mld. t-km (2024).

Potrivit lui Ioniță, explozia flotei auto a fost stimulată de embargo-urile rusești (2014–2015), pandemia și seceta din 2020, dar și de războiul din Ucraina, care a bulversat rutele tradiționale de export. În paralel, exporturile moldovenești au scăzut de doi ani, diminuând cererea de transport chiar când parcul de camioane atinge recorduri.

Supracapacitatea din sectorul auto nu se reflectă în profit: tarifele au fost erodate de concurență, iar întreținerea drumurilor – afectate de traficul greu – devine o povară bugetară. Reabilitarea liniei de cale ferată pe coridorul nord–sud ar transfera greutatea de pe asfalt, dar ar lăsa transportatorii rutieri cu vehicule subutilizate și credite nerecuperate.

Drept soluție Ioniță propune reabilitarea segmentelor critice de cale ferată pentru mărfuri agricole și tranzit, sScheme de conversie sau buy-back pentru flota de camioane îmbătrânită;
Incentive fiscale pentru operatorii feroviari și parteneriate public-private la terminale multimodale și un plan național de întreținere a drumurilor finanțat din taxarea transportului greu.

Ioniță anticipează o revigorare sezonieră a transportului de marfă odată cu exportul noii recolte, dar avertizează că modelul „toată marfa pe roți” nu mai este sustenabil: „Fără o strategie coerentă, riscăm să rămânem și cu drumuri distruse, și cu trenuri goale, și cu camioane fără marfă”.