Revolut sfidează avertismentele de recesiune: Gignatul fintech britanic obţine o evaluare de 45 de miliarde de dolari

Revolut a obţinut o evaluare de 45 de miliarde de dolari în urma vânzării de acţiuni de către angajaţi, sfidând o recesiune mai largă în sectorul fintech şi consolidându-şi statutul de cel mai valoros start-up din Europa, potrivit FT.

Compania britanică a declarat vineri că Coatue, D1 Capital Partners şi Tiger Global se numără printre investitorii instituţionali care au cumpărat acţiuni de la angajaţi.

„Suntem încântaţi să oferim angajaţilor noştri oportunitatea de a beneficia de succesul colectiv al companiei”, a declarat directorul general Nikolay Storonsky.

Evaluarea este mai mare decât cea de 33 de miliarde de dolari obţinută de Revolut în cadrul unei strângeri de fonduri din 2021 condusă de SoftBank şi Tiger Global şi face din Revolut a doua cea mai valoroasă bancă din Regatul Unit – după HSBC şi înaintea Barclays, Lloyds Banking Group şi NatWest.

De asemenea, Revolut îşi confirmă locul de frunte în rândul start-up-urilor europene din domeniul tehnologiei, cu o evaluare mai mare decât a rivalilor Checkout.com şi Klarna, ambii suferind de pe urma crizei tehnologice din ultimii ani. Evaluarea Klarna a scăzut de la 46 de miliarde de dolari la mai puţin de 7 miliarde de dolari într-o strângere de fonduri în 2022, în timp ce Checkout şi-a redus evaluarea internă la 11 miliarde de dolari în acelaşi an, după ce anterior obţinuse o evaluare de 40 de miliarde de dolari de la investitori.

#revolut #valoare #angajati #actiuni

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.