Revoluția Inteligenței Artificiale pierde din viteză. Factorii care afectează creșterea

Ritmul inovării în domeniul inteligenței artificiale încetinește, utilitatea sa practică este limitată, iar costurile sunt exorbitante, arată o analiză The Wall Street Journal. Iar semnele de întrebare se ridică și în privința randamentelor pe care companiile de AI le pot genera pentru investitori.

Datele analizate de WSJ arată că numărul aplicațiilor care folosesc AI e mai mic decât cel așteptat de piață deoarece costurile de dezvoltare sunt enorme. Noi modele de inteligență artificială concurente apar constant, dar este nevoie de mult timp pentru ca acestea să aibă un impact semnificativ asupra modului în care majoritatea oamenilor lucrează efectiv.

Acești factori ridică semne de întrebare cu privire la posibilitatea ca IA să devină un produs de larg consum, la potențialul său de a produce venituri și, mai ales, profituri. WSJ a descoperit o similitudine cu boom-ului fibrei optice de la sfârșitul anilor 1990 – o creștere explozivă care a dus la unele dintre cele mai mari prăbușiri ale companiilor de tehnologie.

Cele mai multe dintre îmbunătățirile modelelor mari de inteligență artificială, cum ar fi ChatGPT de la OpenAI și Gemini de la Google se reduc la introducerea a tot mai multe date în acestea.

Aceste modele funcționează prin analizarea unor volume uriașe de text. Însă o barieră majoră este faptul că firmele nu mai au date suplimentare pe care să le absoarbă. Pentru a antrena următoarea generație de inteligență artificială, inginerii apelează la „date sintetice”, adică date generate de alte inteligențe artificiale. Această abordare nu a funcționat pentru a crea o tehnologie mai bună de autoconducere a vehiculelor și există numeroase dovezi că nu va fi mai bună nici pentru modelele lingvistice mari, spune Gary Marcus, un om de știință care a vândut un startup de IA către Uber în 2016.

Inteligența artificială, cum ar fi ChatGPT, s-a îmbunătățit rapid la începuturile sale, dar ceea ce am văzut în ultimele 14 luni și jumătate reprezintă doar câștiguri minore, spune Marcus. „Capacitățile de bază ale acestor sisteme fie au atins un platou, fie cel puțin au încetinit în îmbunătățirea lor”, adaugă el.

O dovadă suplimentară a încetinirii progresului AI poate fi găsită în cercetările care arată că diferențele dintre performanțele diferitelor modele de IA se reduc. Toate marile modele de inteligență artificială converg către aproximativ aceleași scoruri la testele de evaluare a abilităților lor și chiar și modelele gratuite, cu sursă deschisă, precum cele de la Meta și Mistral, recuperează distanța.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#revoltie #activitate #AI

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Transporturilor începe demersurile pentru realizarea exproprierilor necesare construirii Podului peste Prut de la Ungheni, parte a proiectului Autostrăzii Unirii –A 8 Târgu Mureș-Iași-Ungheni (Frontieră Republica Moldova).

Pentru construirea Podului peste Prut, Guvernul va expropria 16 imobile proprietate privată din zona localității Golăiești (județul Iași) cu o suprafață totală de aproape 78.000 mp, respectiv trei terenuri care aparțin Statului: Administrația Națională Bazinală de Apă Prut-Bârlad (două terenuri) și Romsilva, notează economedia.ro.

Contractul pentru proiectarea și execuția Podului peste Prut de la Ungheni a fost semnat în septembrie cu Ness Proiect, iar lucrările ar putea începe din vara anului viitor după predarea proiectului tehnic.

,,Pentru prezentul proiect de act normativ este necesară asigurarea sumelor individuale estimate de expropriator, aferente despăgubirilor pentru imobilele proprietate privată care constituie coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes național ,,Pod peste Prut la Ungheni”, prevăzute în anexa nr. 2 la prezenta hotărâre, aflate pe raza localității Golăiești din județul Iași, care sunt în cuantum de 157,4 mii lei și se alocă de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii. Pentru realizarea lucrărilor aferente obiectivului de investiții ,,Pod peste Prut la Ungheni’’, este necesar a fi expropriată o suprafață de 77.168 mp, aferentă unui număr de 16 imobile proprietate privată. În acest sens se impune declanșarea procedurilor de expropriere pentru imobilele proprietate privată care fac parte din coridorul de expropriere al lucrării de utilitate publică de interes naţional ,,Pod peste Prut la Ungheni” -Proiect Hotărâre de Guvern.

Ansamblul de poduri care va face legătura între România (judeţul Iaşi) şi Republica Moldova (Raionul Ungheni) este format din două poduri paralele cu tablier mixt oţel-beton şi grindă continuă (un pod pentru fiecare sens de circulaţie).

În această vară, Guvernul a aprobat un Proiect de Hotărâre de Guvern pentru ca Podul peste Prut să nu ajungă muzeu, în lipsa legăturii la viitoarea Autostradă A 8 și la rețeaua de Drumuri Naționale. Astfel, Transporturile au găsit acum o variantă provizorie, de avarie, de a lega podul la infrastructura actuală. Podul urmează să fie conectat cu un Drum Județean (DJ 249) pe care CNAIR îl va moderniza și îl va ridica la profil de Drum Național. „conexiunea cu Drumul Județean este singura soluție pentru ca Podul să poată fi pus în circulație, a explicat ministrul Transporturilor Sorin Grindeanu. „În cadrul proiectului de infrastructură de interes național „Ungheni RO-MD conexiune Pod Ungheni”, care urmează să asigure legătura cu Republica Moldova, este prevăzută și o componentă de modernizare a drumurilor județene DJ 248, DJ 249A, cât și a drumului comunal DC 8B, cu rol de descărcare temporară pentru podul Ungheni”, arată proiectul.

Următorul pod peste Prut cu 4 benzi între România și Republica Moldova va fi cel nou de la Albița.

Podul va fi construit de Ministerul Transporturilor/CNAIR, iar în 2022, Comisia Europeană a aprobat o finanțare nerambursabilă de 16,5 milioane euro (82 milioane lei) prin Programul Mobilitate Militară „CEF-T-2022-MILMOB – CEF 2 Transport – Adaptarea rețelei rutiere TEN – T la utilizarea duala civila-apărare”. Lungimea podului va fi de 260 de metri, drumul de legătură va avea 1 kilometru, iar proiectul include și amenajarea noului punct de frontieră. Principalele caracteristici prevăzute sunt:

– 261,20 m lungime pod nou peste Prut

– 2 benzi pe sens + trotuare

– 13 m lățime pod nou (Etapa I) + 11,25 m (Etapa II)

– 8 m lățime parte carosabilă

– 1 km lungime traseu

– 4 x 3,75 m parte carosabilă drum de legătură

– punct de control trecere frontieră, care va fi dotat cu parcări pentru autovehicule mari, autoturisme și spatii închise destinate verificării amănunțite a autoturismelor și tirurilor Va interconecta infrastructurile rutiere între ambele state: Autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni – frontiera de stat (pe teritoriul României) și Drumul național R1 Chișinău – Ungheni – frontiera cu România (pe teritoriul Republicii Moldova).

Podul Ungheni reprezintă o necesitate atât pentru România, cât și pentru Moldova, al cărui scop constă în sprijinirea relațiilor economice, sociale, dar și frățești dintre cele două părți. Va ajuta la îmbunătățirea competitivității economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport, deservind traficului de tranzit internațional de mărfuri și persoane.