Uname:Linux srv7 5.15.0-179-generic #189-Ubuntu SMP Tue May 5 18:20:56 UTC 2026 x86_64

Base Dir : /home/bani.md/public_html

User : banim8725


Rezerva Federală a SUA, cea mai puternică bancă centrală din lume, menţine dobânzile la maximul ultimilor 22 de ani

Rezerva Federală a SUA, cea mai puternică bancă centrală din lume, menţine dobânzile la maximul ultimilor 22 de ani

14 Dec. 2023, 09:55
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
14 Dec. 2023, 09:55 // Actual //  bani.md

Rezerva Federală a SUA, cea mai puternică bancă centrală din lume, a menţinut miercuri ratele dobânzilor la nivelul maxim al ultimilor 22 de ani, însă oficialii au prognozat că banca centrală va aplica anul viitor reduceri de 75 de puncte de bază, ceea ce a antrenat o apreciere puternică a acţiunilor americane.

Indicele Dow Jones se apreciază cu 1,26% şi trece în premieră de pragul de 37.000 de puncte la un maxim istoric. S&P500 creşte cu 1,2% la 4.700 de puncte iar Nasdaq cu 1% la 16.530 de puncte. Maximul istoric pentru S&P500 a fost de 4.819 puncte pe 4 ianuarie 2022.

Decizia unanimă a FED prelungeşte o pauză în mişcările de politică monetară care a fost în vigoare din iulie, lăsând rata fondurilor federale la 5,25% până la 5,5%, scrie publicaţia Financial Times.

Însă noile proiecţii economice ale oficialilor băncilor centrale au sugerat că aceştia văd o mai mare marjă de manevră pentru ca Fed să reducă ratele dobânzilor anul viitor decât în proiecţiile anterioare, pe fondul îmbunătăţirii perspectivelor inflaţiei.

Majoritatea oficialilor se aşteaptă ca dobânzile să se situeze anul viitor între 4,5% şi 4,75%, ceea ce sugerează că Fed va face trei reduceri de un sfert de punct faţă de nivelurile actuale.

Aşteptările privind un ritm mai alert de reducere a ratelor anul viitor au declanşat o revenire a acţiunilor americane şi o scădere bruscă a randamentelor titlurilor de Trezorerie, randamentul la doi ani înregistrând cea mai mare scădere zilnică de la prăbuşirea Silicon Valley Bank în martie.

Într-o declaraţie, Fed a precizat condiţiile în care va lua în considerare „orice întărire suplimentară a politicii care ar putea fi adecvată pentru a readuce inflaţia la 2% în timp” – un limbaj mai calm care sugerează că banca centrală ar putea să nu mai vadă necesitatea de a majora din nou ratele.

În cadrul unei conferinţe de presă, Jay Powell, preşedintele Fed, a declarat că includerea cuvântului „orice” reflectă opinia că rata dobânzii de politică monetară a fost „probabil la sau aproape de nivelul maxim al acestui ciclu de înăsprire”, notează FT. El a adăugat, de asemenea, că, deşi oficialii „nu consideră că este probabil să fie oportună o nouă majorare a ratelor dobânzilor, nici nu doresc să elimine această posibilitate din discuţie”.

Powell a reiterat faptul că banca centrală s-a angajat să procedeze „cu atenţie” în ceea ce priveşte viitoarele decizii privind ratele de dobândă, având în vedere aşteptările privind o încetinire a creşterii economice şi faptul că s-au înregistrat „progrese reale” în ceea ce priveşte reducerea inflaţiei.

„Au trecut de la un nivel mai ridicat pentru mai mult timp în septembrie la a vorbi despre reduceri de rate”, a afirmat Priya Misra, manager de portofoliu la JPMorgan Asset Management. „Au fost în urma curbei în ceea ce priveşte inflaţia, dar poate că vor să fie în faţa curbei în ceea ce priveşte o încetinire”.

Cea mai recentă decizie vine în contextul în care Fed încearcă să menţină politica monetară suficient de strictă pentru a readuce inflaţia la ţinta de 2% fără a afecta economia şi fără a provoca prea multe pierderi de locuri de muncă.

Unii traderi de pe pieţele futures se aşteptau ca banca centrală să înceapă să reducă costurile de împrumut încă din martie, deşi datele privind inflaţia din această săptămână şi raportul solid privind locurile de muncă de vineri au determinat mai multe pariuri că reducerile vor începe în luna mai.

Înaintea anunţului de miercuri privind dobânzile, traderii au pariat că ratele dobânzilor ar putea scădea cu mai mult de un punct procentual anul viitor.

Proiecţiile oficialilor Fed privind şomajul nu s-au schimbat aproape deloc faţă de septembrie, oficialii aşteptându-se în continuare doar la o uşoară creştere a ratei şomajului la 4,1% în 2024, de la 3,7% în prezent.

Cu toate acestea, estimările pentru inflaţia de bază, măsurată prin indicele cheltuielilor de consum personal, au fost uşor reduse, oficialii aşteptându-se ca aceasta să ajungă la 2,4% în 2024 şi la 2,2% în 2025. În septembrie, proiecţiile mediane arătau că inflaţia va ajunge la 2,6% în 2024 şi la 2,3% în anul următor.

„Suntem conştienţi de riscul de a sta prea mult pe gânduri”, a spus Powell, referindu-se la faptul că am aşteptat prea mult timp pentru a reduce ratele. „Ştim că este un risc şi suntem foarte concentraţi să nu facem această greşeală.”

Ulterior, el a adăugat că Fed nu va aştepta până când inflaţia va reveni la 2% pentru a începe să reducă ratele, deoarece „ai vrea să reduci restricţiile asupra economiei cu mult înainte” de acest punct „pentru a nu depăşi”.

Întrebarea care se pune este ce se va întâmpla dacă economia rezistă în timp ce inflaţia scade. Unii oficiali, cum ar fi John Williams, preşedintele Fed din New York, şi Christopher Waller, guvernatorul Fed, au sugerat că relaxarea politicii monetare ar putea fi în continuare necesară pentru ca ratele dobânzilor, odată ajustate la inflaţie, să nu devină prea restrictive pentru gospodării şi întreprinderi.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.