Reziliența digitală — tema principală la Moldova IGF 2023. Grăbește-te să te înscrii

Continuă înregistrările la Forumul de Guvernanță a Internetului (Moldova Internet Governance Forum), care se va desfășura în format online și offline pe 27 și 28 aprilie pe platforma FinTeh Hub Chișinău. Reziliența digitală este identificată ca tema principală pentru MIGF 2023.

În acest an, Forumul de Guvernanță a Internetului va găzdui speakeri consacrați din Moldova și un șir de alte țări — reprezentanți ai insituțiilor-cheie a statului, businessului, comunităților de tehnicieni și experți, organizațiilor internaționale și regionale.

Participanții la MIGF vor aborda practici globale și naționale în utilizarea internetului, inclusiv în condițiile situațiilor de criză, probleme ce țin de reziliența și securitatea infrastructurii digitale, prioritățile securității cibernetice, întrebări ce țin de etică și noile provocări în ceea ce privește drepturile omului în mediul digital, posibilitățile internetului în dezvoltarea economiei naționale, extinderea accesului la internet, inovațiile digitale și strategiile naționale.

Oricine este interesat să discute problemele actuale de guvernanță a internetului pe baza unui dialog multilteral, transparent și incluziv este invitat să participe la inițiativa națională. MIGF sprijină discuțiile deschise pentru a defini o abordare comună pentru promovarea internetului și gestionarea riscurilor și provocărilor generate de utilizarea și dezvoltarea acestuia.

Pentru cele mai importante știri, abonează-te la canalul nostru de TELEGRAM!

Coordonatorul MIGF, Alexei Marciuc, a evidențiat că, având în vedere volatilitatea și incertitudinea din regiune, pregătirea digitală și reziliența sunt teme esențiale. Din spusele sale, astăzi Moldova se confruntă cu o serie de provocări fără precedent în spațiul cibernetic.

„Scopul principal al MIGF 2023 este de a consolida discuția deschisă cu mai multe părți interesate privind reziliența digitală, continuitatea și pregătirea în vremuri de criză și implicațiile perturbărilor majore pentru întregul ecosistem digital din Moldova. Cultivarea cu succes a rezilienței digitale depinde de asigurarea unor discuții participative, cu mai multe părți interesate, care au ca rezultat parteneriate strategice agile și răspunsuri coordonate de politici, industrie și utilizatori”, a subliniat Alexei Marciuc.

La ediția anterioară a MIGF au luat parte peste 200 de persoane — participanți, experți și speakeri din Moldova, Canada, SUA, Belgia, Olanda, România, Ucraina, Georgia, Estonia și din alte țări. În calitate de speakeri au evoluat speсialiști de valoare din cadrul UN IGF, ICANN, Internet Society, RIPE NCC, SecDev Group, Google, Microsoft și mulți alții.

Toți participanții (fie care participă la conferință personal sau virtual) trebuie să se înregistreze prin intermediul formularului de înregistrare online. Urmăriți actualizările și anunțurile pe site-ul igf.md și pe paginile de Facebook și Twitter ale Asociației „Comunitatea Internet”, care este secretariatul neutru al Forumului de Guvernare a Internetului din Moldova.

#MIGF #rezilienta #forum #internet

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Parlamentul Republicii Moldova a votat în prima lectură modificări la legea privind Portul Internațional Liber Giurgiulești, care schimbă regimul juridic al terenurilor și condițiile economice de funcționare ale portului.

Proiectul de lege, elaborat de Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării al Republicii Moldova, urmărește stabilirea unui cadru normativ mai transparent și alinierea regulilor de funcționare la legislația actuală.

Deputatul Radu Marian a declarat că proiectul corectează prevederile adoptate în anul 2005 și introduce reguli mai clare pentru investitorul general și rezidenții portului.

Una dintre cele mai importante modificări prevede reducerea duratei contractului de arendă a terenului de la 99 de ani la 49 de ani, până în 2075. Totodată, arenda anuală nu va mai fi de 1000 de dolari, ci va fi calculată la prețul de piață, dar nu mai puțin de aproximativ 500 de mii de lei anual.

Proiectul stabilește că terenurile din port vor avea statut de bunuri ale domeniului public al statului, iar facilitățile fiscale acordate rezidenților vor fi eliminate. În același timp, pe teritoriul portului se vor aplica regulile privind concurența și ajutorul de stat, în conformitate cu legislația europeană.

Documentul mai prevede că, la expirarea dreptului de superficie, toate construcțiile realizate pe teren vor reveni în proprietatea statului, iar scutirile de plăți portuare vor fi eliminate.

Potrivit autorilor proiectului, aceste modificări vor crea condiții mai bune pentru dezvoltarea portului, atragerea investițiilor și extinderea capacităților logistice. De asemenea, Portul Internațional Liber Giurgiulești va fi declarat obiectiv de infrastructură portuară strategică.

Vicepremierul și ministrul Dezvoltării Economice și Digitalizării, Eugen Osmochescu, a precizat în plen că modificările avantajează statul în relația cu investitorul general și rezidenții portului. El a menționat că, din 2005 până în prezent, redevența a fost stabilită la cel mult 1000 de dolari pe an, acesta fiind singurul venit obținut de stat din contractul de arendă.

Potrivit datelor oficiale, la sfârșitul anului 2025 erau înregistrate 74 de companii rezidente în Portul Internațional Liber Giurgiulești, iar valoarea totală a investițiilor depășea 137 de milioane de dolari. Cele mai mari investiții, de peste 57 de milioane de dolari, au fost realizate de operatorul portului, compania Danube Logistics.

La 31 decembrie 2025, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare a semnat acordul de vânzare a companiei Danube Logistics către Compania Națională Administrația Porturilor Maritime Constanța.