Rezultatele studiului „Cunoștințe, atitudini și comportamente în domeniul antreprenoriatului social din Moldova"

Organizația Keystone Moldova a prezentat, în cadrul unei conferințe de presă, rezultatele studiului sociologic „Cunoștințe, atitudini și comportamente în domeniul antreprenoriatului social din Republica Moldova”. Studiul a fost realizat în cadrul proiectului „Valorificarea potențialului organizațiilor societății civile de a promova și de a dezvolta antreprenoriatul social în Republica Moldova”.

Rezultatele studiului arată că conceptul de antreprenoriat social nu este cunoscut și înțeles pe deplin de populația țării noastre, dar nici de funcționarii instituțiilor de stat.

„Cercetarea a scos în evidență faptul că nivelul de cunoștințe al populației generale despre antreprenoriat social este foarte redus. Peste 60% dintre respondenți nu au auzit despre antreprenoriatul social. Doar 2% dintre cei chestionați și-au amintit denumirea unei întreprinderi sociale” , a declarat directoarea executivă Keystone Moldova, Ludmila Malcoci, în cadrul conferinței de presă.

În general, populația are o atitudine pozitivă față de întreprinderile sociale.

„Dacă ne referim la atitudini, vreau să menționez că atitudinea populației generale față de întreprinderile sociale sunt pozitive. Marea majoritate a populației este de acord sau total de acord cu faptul că întreprinderile sociale sunt foarte necesare și sunt benefice, rezolvă probleme stringente care deseori sunt ignorate de către Guvern și autoritățile publice locale; contribuie la angajarea în câmpul muncii a programelor defavorizate, la reducerea dependenței persoanelor defavorizate de ajutoarele sociale”, a adăugat directoarea executivă a Keystone.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește-ne pe TELEGRAM!

De asemenea, studiul arată că conceptul de antreprenoriat social este slab cunoscut și de către reprezentanții APL, deoarece majoritatea dintre ei nu pot să-l definească. Nivelul de colaborare dintre APL și antreprenorii sociali este destul de scăzut – ⅔dintre reprezentanții APL nu cunosc nici un antreprenor social. De asemenea, reprezentanții APL nu dețin informații cu privire la politicile publice, politicile fiscale sau la cadrul normativ din domeniul antreprenoriatului social.

Experții în domeniul antreprenoriatului social au punctat aspectele care fac dificilă activitatea întreprinderilor sociale: lacune în legislația din domeniu, mediatizare slabă și insuficientă, politici publice/fiscale neatractive, imposibilitatea întreprinderilor sociale de a contracta credite de la instituțiile bancare, etc. Experții au menționat importanța promovării conceptului de responsabilitate socială în rândul Întreprinderilor Mici și Mijlocii, inclusiv prin dezvoltarea de parteneriate.

Cercetarea a fost efectuată în perioada iulie-septembrie 2022. Cercetarea este comprehensivă și a fost realizată pe un eșantion de 1142 populație generală, 109 consumatori ai întreprinderilor sociale, 106 OSC-uri neimplicate în antreprenoriat social, 109 reprezentanți ai întreprinderilor mici și mijlocii, 105 reprezentanți ai autorităților publice.

Proiectul „Valorificarea potențialului organizațiilor societății civile de a promova și de a dezvolta antreprenoriatul social în Republica Moldova” este finanțat de Uniunea Europeană, cofinanțat de Suedia și implementat în parteneriat cu Fundația Est-Europeană, centrul Contact și Keystone Moldova. Proiectul contribuie la crearea unui ecosistem favorabil dezvoltării antreprenoriatului social în Republica Moldova.

Raportul privind rezultatele studiului „Cunoștințe, atitudini și comportamente în domeniul antreprenoriatului social din Republica Moldova” poate fi accesat AICI.

Acest material a fost produs cu suportul financiar al Uniunii Europene și al Suediei. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a proiectului „Valorificăm potențialul societății civile pentru promovarea și dezvoltarea antreprenoriatului social în R. Moldova”, finanțat de Uniunea Europeană și cofinanțat de Suedia, realizat de Fundația Est-Europeană în parteneriat cu Centrul Contact și Keystone Moldova. Conținutul materialului aparține autorilor și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

#keystone moldova #rezultate #antreprenoriat social #studiu

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova a importat, în 2024, 32.015 anvelope pentru utilaje agricole şi forestiere, iar în primele cinci luni din 2025 alte 15.676 bucăţi, arată un studiu semnat de economistul Iurie Rija. Extrapolat pe întregul an, ritmul actual ar putea egala sau chiar depăşi nivelul din 2024, confirmând cererea constant ridicată din sectorul agricol şi silvic.

Dacă în ianuarie 2024 o anvelopă costa, în medie, 2.980 lei, în ianuarie 2025 preţul a scăzut la 1.581 lei. Tendinţa s-a repetat în aprilie (1.112 lei vs. 2.836 lei). În ansamblu, valoarea importurilor pe ianuarie-mai 2025 (29,3 mil. lei) reprezintă doar 36,5 % din totalul de 80,1 mil. lei din 2024, deşi cantitatea este comparabilă. Rija explică scăderea prin trecerea la modele mai ieftine, presiunea concurenţei şi reconfigurarea logisticii.

Din punct de vedere al țării de proveniență a importurilor Turcia domină cu 44 % din volum (21.021 buc.) şi 53 % din valoare (58,2 mil. lei); preţ mediu stabil, ~2.770 lei/buc, China – 25 % din importuri, dar doar 12 % din valoare; preţ mediu prăbuşit în 2025 la 654 lei/buc și India, Ucraina şi România completează Top 5; împreună, cele cinci ţări acoperă 90 % din cantitate şi 88 % din valoare.

Totodată, Cehia livrează anvelope premium (preţ mediu peste 6.900 lei), iar în 2024 din Spania au fost importate seturi ultra-scumpe (24.900 lei/buc.), sumă care a revenit la normal în 2025.

Din cele 74 de companii importatoare, AGROPIESE TGR GRUP SRL asigură 38 % din volum şi 30 % din valoare. INTRP IND CHIVIRIGA VITALIE aduce doar 14 % din anvelope, dar aproape 29 % din valoare, semn că mizează pe produse premium. Primele şapte firme reprezintă peste 80 % din importuri, configurând o oligopolizare a pieţei.

În concluzie, Rija spune că: „Cererea rămâne elevată şi sezonieră, cu vârfuri înainte de lucrările de primăvară şi toamnă, iar scăderea preţurilor reflectă migrarea spre modele mai accesibile şi ofensiva furnizorilor asiatici. În același timp, importatorii moldoveni sunt dependenţi de un grup restrâns de ţări şi de câţiva importatori mari expune sectorul la riscuri logistice şi de preţ”.