Roada mică, bani mulți! Exporturile de fructe din Moldova au atins un record istoric în 2024

Într-un an agricol marcat de o recoltă modestă, exporturile de fructe ale Republicii Moldova au înregistrat în 2024 un maxim istoric de 282,4 milioane de dolari, depășind toate cifrele anterioare. Paradoxal, această creștere nu s-a datorat cantităților mari exportate, ci prețurilor ridicate și diversificării structurii și piețelor de export, potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță de la IDIS „Viitorul”.

„În 2024 s-au întâmplat două lucruri bune: nu mai avem un singur fruct care să domine exporturile și nu mai avem o singură țară care să domine piața de desfacere. Structura exporturilor este echilibrată, la fel ca și rețeaua de distribuție”, a explicat Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice”.

În 2024, producția de fructe, nuci și pomușoare a fost de doar 621.000 tone – cea mai mică din ultimii opt ani. Cu toate acestea, exportul de fructe proaspete, uscate, înghețate sau prelucrate a generat în total 425,9 milioane de dolari, dintre care 292,4 milioane USD – fructe și legume proaspete, iar 133,5 milioane USD – preparate pe bază de fructe.

„Am exportat mai puțin, dar mai scump”, a subliniat Ioniță. Prețul mediu per kilogram de fruct exportat în 2024 a fost de 1,01 USD, față de 0,76 USD în 2022.

Până în 2015, nucile dominau exporturile de fructe (52% din total). În 2024, acestea au coborât la 15%, fiind devansate de mere (27%), struguri (21,6%) și prune (16%). Alte produse valoroase exportate: fructe uscate, pomușoare, caise, pere, cireșe și vișine.

Cele mai bune prețuri s-au obținut pentru:

nuci – 4,61 USD/kg
fructe uscate/înghețate – 1,82 USD/kg
pomușoare – 1,76 USD/kg
cireșe – 1,35 USD/kg
struguri – 1,17 USD/kg
Cel mai mare salt l-au avut prunele, al căror preț de export a crescut cu peste 45% față de anul precedent.

Pentru prima dată, România a devenit principala piață de export a fructelor moldovenești, cu o pondere de 23,5%, urmată îndeaproape de Federația Rusă (22,9%), Germania (8,8%), Polonia (8,1%), Belarus (5,4%), Olanda, Franța, Ucraina și Elveția. În total, Moldova a exportat fructe în peste 60 de țări.

„Este efectul embargoului din 2014 și al războiului din Ucraina. Aceste crize au forțat Moldova să-și diversifice atât fructele, cât și piețele. Iar rezultatele sunt evidente”, a comentat Ioniță.

Pentru prima jumătate a anului 2025, expertul prognozează o scădere a exporturilor, ca urmare a recoltei slabe din 2024. Totuși, datorită prețurilor avantajoase, modernizării livezilor, ambalajelor atractive și extinderii rețelei de export, sectorul fructelor rămâne unul dintre cele mai promițătoare din economia Republicii Moldova.

„Moldova are un potențial de export de fructe care poate fi cel puțin dublat, dacă politicile de susținere vor fi coerente și orientate spre modernizare și diversificare”, a concluzionat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fructe #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Anca Dragu, actual guvernator al Băncii Naționale a Moldovei și fost ministru al Finanțelor în Guvernul Cioloș, este vehiculată pe scena politică românească drept o posibilă propunere de premier tehnocrat din partea lui Nicușor Dan, potrivit informațiilor publicate de G4Media și citate de economedia.ro.

Inițial, edilul Capitalei ar fi intenționat să-l propună pentru funcția de premier pe Ilie Bolojan, lider PNL cu influență regională, însă discuțiile dintre cei doi s-ar fi blocat din cauza unei neînțelegeri privind majorarea TVA. Bolojan ar susține o creștere rapidă a TVA pentru a acoperi golurile bugetare, în timp ce Nicușor Dan ar prefera o abordare integrată, parte a unui pachet mai larg de reforme fiscale – deși, până acum, nu a propus o alternativă clară.

În acest context, numele Ancăi Dragu a reapărut ca o variantă tehnocrată. Surse politice susțin că Nicușor Dan ar fi luat în calcul această opțiune după recenta sa vizită la Chișinău, însă nu este clar dacă scenariul rămâne valabil în planurile sale actuale.

Anca Dragu este, din decembrie 2023, guvernator al Băncii Naționale a Moldovei, funcție în care a fost numită prin votul Parlamentului de la Chișinău. Economist de profesie, cu dublă cetățenie română și moldovenească, s-a remarcat printr-o carieră solidă în instituții financiare internaționale.

Ea a activat ca economist la BNR (1996–2001), apoi la biroul FMI din București (2001–2013), iar ulterior a fost analist economic în cadrul Comisiei Europene (2013–2015). În perioada 2015–2017, a fost ministru al Finanțelor în Guvernul Cioloș, unde a implementat măsuri de relaxare fiscală, transparentizare bugetară și digitalizare a administrației fiscale.

În plan politic, a fost senator al României și președintă a Senatului (2020–2021), fiind prima femeie din istoria României care a deținut această funcție.

Dacă va fi propusă oficial, Anca Dragu ar putea deveni o figură-cheie într-un posibil guvern de tranziție tehnocratică, într-un climat politic marcat de incertitudini fiscale și negocieri tensionate între partidele mari.