Roada mică, bani mulți! Exporturile de fructe din Moldova au atins un record istoric în 2024

Într-un an agricol marcat de o recoltă modestă, exporturile de fructe ale Republicii Moldova au înregistrat în 2024 un maxim istoric de 282,4 milioane de dolari, depășind toate cifrele anterioare. Paradoxal, această creștere nu s-a datorat cantităților mari exportate, ci prețurilor ridicate și diversificării structurii și piețelor de export, potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță de la IDIS „Viitorul”.

„În 2024 s-au întâmplat două lucruri bune: nu mai avem un singur fruct care să domine exporturile și nu mai avem o singură țară care să domine piața de desfacere. Structura exporturilor este echilibrată, la fel ca și rețeaua de distribuție”, a explicat Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice”.

În 2024, producția de fructe, nuci și pomușoare a fost de doar 621.000 tone – cea mai mică din ultimii opt ani. Cu toate acestea, exportul de fructe proaspete, uscate, înghețate sau prelucrate a generat în total 425,9 milioane de dolari, dintre care 292,4 milioane USD – fructe și legume proaspete, iar 133,5 milioane USD – preparate pe bază de fructe.

„Am exportat mai puțin, dar mai scump”, a subliniat Ioniță. Prețul mediu per kilogram de fruct exportat în 2024 a fost de 1,01 USD, față de 0,76 USD în 2022.

Până în 2015, nucile dominau exporturile de fructe (52% din total). În 2024, acestea au coborât la 15%, fiind devansate de mere (27%), struguri (21,6%) și prune (16%). Alte produse valoroase exportate: fructe uscate, pomușoare, caise, pere, cireșe și vișine.

Cele mai bune prețuri s-au obținut pentru:

nuci – 4,61 USD/kg
fructe uscate/înghețate – 1,82 USD/kg
pomușoare – 1,76 USD/kg
cireșe – 1,35 USD/kg
struguri – 1,17 USD/kg
Cel mai mare salt l-au avut prunele, al căror preț de export a crescut cu peste 45% față de anul precedent.

Pentru prima dată, România a devenit principala piață de export a fructelor moldovenești, cu o pondere de 23,5%, urmată îndeaproape de Federația Rusă (22,9%), Germania (8,8%), Polonia (8,1%), Belarus (5,4%), Olanda, Franța, Ucraina și Elveția. În total, Moldova a exportat fructe în peste 60 de țări.

„Este efectul embargoului din 2014 și al războiului din Ucraina. Aceste crize au forțat Moldova să-și diversifice atât fructele, cât și piețele. Iar rezultatele sunt evidente”, a comentat Ioniță.

Pentru prima jumătate a anului 2025, expertul prognozează o scădere a exporturilor, ca urmare a recoltei slabe din 2024. Totuși, datorită prețurilor avantajoase, modernizării livezilor, ambalajelor atractive și extinderii rețelei de export, sectorul fructelor rămâne unul dintre cele mai promițătoare din economia Republicii Moldova.

„Moldova are un potențial de export de fructe care poate fi cel puțin dublat, dacă politicile de susținere vor fi coerente și orientate spre modernizare și diversificare”, a concluzionat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#fructe #export #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În perioada 2006–2024, regiunea transnistreană a trecut printr-o schimbare a orientării comerciale. A redus dependența de Federația Rusă și aa ccelerat integrarea în piața Uniunii Europene. Procesul a fost determinat de contextul geopolitic, dar și de avantajele oferite de UE în materie de acces pe piață, chiar și în lipsa unui statut politic clar pentru regiune, anunță Biroul de reintegrare.

Dacă în 2006 exporturile transnistrene către Rusia se ridicau la 128,3 milioane euro, iar cele către UE la doar 56,8 milioane euro, începând cu 2007 – odată cu aderarea României și Bulgariei la UE – balanța s-a înclinat în favoarea Europei. În acel an, exporturile către UE au atins 197 milioane euro, depășind pentru prima dată volumul celor livrate în Federația Rusă.

Un moment decisiv l-a constituit includerea regiunii, în 2008, în regimul de Preferințe Comerciale Autonome oferit de UE, iar în 2016 în Zona de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător (DCFTA), parte a Acordului de Asociere dintre UE și Republica Moldova. Aceste instrumente au permis companiilor din regiune – care activează legal în cadrul juridic al Republicii Moldova – să exporte fără taxe și fără cote pe piața europeană. Chiar și în condițiile statutului politic nerezolvat, tot mai mulți agenți economici transnistreni s-au adaptat la cerințele de calitate și conformitate ale UE pentru a menține acest acces vital.

În paralel, exporturile către Federația Rusă au înregistrat un declin constant: de la un vârf de 252,9 milioane euro în 2008, acestea s-au prăbușit până la 21,1 milioane euro în 2024. Printre cauze se numără instabilitatea geopolitică, scăderea cererii și destrămarea rețelelor logistice, cu un punct de cotitură evident după declanșarea invaziei ruse în Ucraina în februarie 2022.

Exporturile către UE au urmat un traseu ascendent clar, depășind 320 milioane euro în anii 2021 și 2022. Această tendință de reorientare spre Vest este dublată de o creștere semnificativă a volumului importurilor. Astfel, importurile regiunii au crescut de la 153 milioane euro în 2016 la 740 milioane euro în 2021, ceea ce reflectă atât expansiunea reală a comerțului, cât și o mai bună raportare a fluxurilor comerciale.

Importurile din UE au crescut substanțial, de la 32,7 milioane euro în 2006 la aproape 380 milioane euro în 2023, consolidând statutul Uniunii Europene drept principal partener comercial. Ucraina a cunoscut un salt remarcabil după 2017, cu un vârf de 144 milioane euro în 2018, în timp ce Rusia și-a pierdut treptat rolul de furnizor-cheie, înregistrând un declin accentuat după 2019. În același timp, și alte state și-au crescut ponderea în totalul importurilor, ceea ce indică o diversificare tot mai mare a surselor de aprovizionare.

În ansamblu, regiunea transnistreană s-a reorientat durabil spre piața UE, nu doar din considerente economice, ci și ca reacție pragmatică la noile realități geopolitice. Această evoluție consolidează o tendință clară de integrare economică europeană, chiar și în lipsa unei recunoașteri politice sau soluții instituționale pentru statutul regiunii.