Roada mică, bani mulți! Exporturile de fructe din Moldova au atins un record istoric în 2024

02 Mai 2025, 15:00
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
02 Mai 2025, 15:00 // Actual //  Ursu Victor

Într-un an agricol marcat de o recoltă modestă, exporturile de fructe ale Republicii Moldova au înregistrat în 2024 un maxim istoric de 282,4 milioane de dolari, depășind toate cifrele anterioare. Paradoxal, această creștere nu s-a datorat cantităților mari exportate, ci prețurilor ridicate și diversificării structurii și piețelor de export, potrivit expertului economic Veaceslav Ioniță de la IDIS „Viitorul”.

„În 2024 s-au întâmplat două lucruri bune: nu mai avem un singur fruct care să domine exporturile și nu mai avem o singură țară care să domine piața de desfacere. Structura exporturilor este echilibrată, la fel ca și rețeaua de distribuție”, a explicat Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice”.

În 2024, producția de fructe, nuci și pomușoare a fost de doar 621.000 tone – cea mai mică din ultimii opt ani. Cu toate acestea, exportul de fructe proaspete, uscate, înghețate sau prelucrate a generat în total 425,9 milioane de dolari, dintre care 292,4 milioane USD – fructe și legume proaspete, iar 133,5 milioane USD – preparate pe bază de fructe.

„Am exportat mai puțin, dar mai scump”, a subliniat Ioniță. Prețul mediu per kilogram de fruct exportat în 2024 a fost de 1,01 USD, față de 0,76 USD în 2022.

Până în 2015, nucile dominau exporturile de fructe (52% din total). În 2024, acestea au coborât la 15%, fiind devansate de mere (27%), struguri (21,6%) și prune (16%). Alte produse valoroase exportate: fructe uscate, pomușoare, caise, pere, cireșe și vișine.

Cele mai bune prețuri s-au obținut pentru:

nuci – 4,61 USD/kg
fructe uscate/înghețate – 1,82 USD/kg
pomușoare – 1,76 USD/kg
cireșe – 1,35 USD/kg
struguri – 1,17 USD/kg
Cel mai mare salt l-au avut prunele, al căror preț de export a crescut cu peste 45% față de anul precedent.

Pentru prima dată, România a devenit principala piață de export a fructelor moldovenești, cu o pondere de 23,5%, urmată îndeaproape de Federația Rusă (22,9%), Germania (8,8%), Polonia (8,1%), Belarus (5,4%), Olanda, Franța, Ucraina și Elveția. În total, Moldova a exportat fructe în peste 60 de țări.

„Este efectul embargoului din 2014 și al războiului din Ucraina. Aceste crize au forțat Moldova să-și diversifice atât fructele, cât și piețele. Iar rezultatele sunt evidente”, a comentat Ioniță.

Pentru prima jumătate a anului 2025, expertul prognozează o scădere a exporturilor, ca urmare a recoltei slabe din 2024. Totuși, datorită prețurilor avantajoase, modernizării livezilor, ambalajelor atractive și extinderii rețelei de export, sectorul fructelor rămâne unul dintre cele mai promițătoare din economia Republicii Moldova.

„Moldova are un potențial de export de fructe care poate fi cel puțin dublat, dacă politicile de susținere vor fi coerente și orientate spre modernizare și diversificare”, a concluzionat Ioniță.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

08 Ian. 2026, 15:21
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Ian. 2026, 15:21 // Actual //  Ursu Victor

Tancul petrolier Marinera, capturt recent de autoritățile Statelor Unite, aparține companiei ruse „Burevestmarin”, al cărei director și unic proprietar este omul de afaceri Ilia Bugai, originar din Crimeea anexată. Informațiile au fost publicate de Novaia Gazeta, care citează date din Sistemul Global Integrat de Informații privind Transportul Maritim al Organizației Maritime Internaționale și din registrul rus al persoanelor juridice (EGRIUL).

Compania lui Bugai a fost înregistrată la Reazani cu doar șase luni în urmă. Din 2018, acesta conduce și firma „Rusneftehimtorg”, specializată în comerțul cu produse petroliere. Potrivit Novaia Gazeta, în 2020 compania a raportat venituri de aproximativ 4 miliarde de ruble, însă în ultimii ani a înregistrat pierderi.

Datele de pe rețelele sociale arată că Ilia Bugai a absolvit Universitatea Federală din Crimeea în 2008 și în prezent locuiește la Moscova. Jurnaliștii notează că anume conexiunile sale și statutul de proprietar ar fi facilitat schimbarea pavilionului navei și tentativele de evitare a sancțiunilor internaționale.

Capturarea tancului a avut loc la 7 ianuarie, în partea de nord a Oceanului Atlantic, în apropiere de coasta Islandei. Urmărirea navei începuse încă din decembrie, când tancul, care purta atunci numele Bella 1 și naviga sub pavilionul Guyanei, a încercat să se apropie de țărmurile Venezuelei. În timpul urmăririi, nava și-a schimbat denumirea în Marinera și a trecut sub pavilion rusesc. Potrivit Novaia Gazeta, în momentul capturării, tancul ar fi fost escortat de un submarin militar rus.

Autoritățile Statele Unite ale Americii susțin că Marinera era implicată în transportul de petrol venezuelean și iranian, cu încălcarea sancțiunilor americane. Nava a fost arestată în baza unui mandat emis de o instanță din SUA, iar echipajul, potrivit purtătoarei de cuvânt a Casei Albe, Caroline Leavitt, ar putea fi transferat în Statele Unite „dacă va fi necesar” pentru proceduri judiciare.