România a intrat în rândul ţărilor cu venituri ridicate şi stă la aceeaşi masă cu Franţa şi cu Germania

Potrivit lui Liviu Voinea, reprezentatul României la Banca Mondială, economia românească continuă să se alinieze la nivelul deja bifat de economii importante precum Germania sau Franţa.

„România, din punctul de vedere al indicatorilor de venit, este deja în grupul ţărilor considerate cu venit ridicat. Avem ca şi categorii: venit scăzut, venit mediu şi venit ridicat. Noi suntem la venituri ridicate, la graniţa cu mediu. Am reintrat de curând în această categorie. Toată UE are venituri ridicate”, a declarat Liviu Voinea, reprezentat al României la Banca Mondială, la ZF Live.

România şi-a făcut loc în rândul ţărilor bogate pentru prima oară în 2019. De atunci, pe fondul pandemiei a suferit o retrogradare, iar recent, în 2023, graţie evoluţiei economice ţara s-a reîntors în rândul statelor cu venituri ridicate, explică Liviu Voinea.

„Am intrat în acest grup în 2019, iar în 2020 am căzut în categoria medium income din cauza pandemiei, iar de curând am reintrat din nou în aceeaşi categorie. Avem o creştere economică substantial mai mare decât în ultimii zece ani”, a mai spus Liviu Voinea în cadrul emisiunii ZF Live.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#țară #venituri #Romania

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova continuă să se confrunte cu o criză demografică profundă. Potrivit datelor prezentate de economistul Veaceslav Ioniță în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, la 1 ianuarie 2025 țara avea circa 3,9 milioane de cetățeni, dintre care doar 2,2 milioane locuiesc permanent în interiorul granițelor, pe malul drept al Nistrului.

Conform analizei, numărul efectiv al populației rezidente a Moldovei a scăzut la nivelul anului 1950, ajungând la o prezență internă comparabilă cu cea de acum 75 de ani. Din cei 3,5 milioane de moldoveni din dreapta Nistrului, aproximativ 1,1 milioane sunt plecați peste hotare, iar dintre cei 2,4 milioane rămași în țară, 200.000 pleacă sezonier la muncă sau în scop personal. De partea cealaltă a Nistrului, doar 290.000 dintre cei 450.000 de locuitori mai trăiesc efectiv în regiune.

Criza demografică este agravată de 35 de ani de spor natural negativ și de migrația masivă. În ultimii cinci ani, Moldova a pierdut 262.000 de persoane, dintre care 207.000 au emigrat, iar 55.000 reprezintă deficitul demografic dintre decese și nașteri – cel mai grav din istoria țării. În total, sporul natural negativ din 1999 până în prezent a redus populația cu 112.000, iar migrația cu 1,1 milioane de persoane.

Ioniță atrage atenția asupra unui fenomen nou: migrația masivă a tinerilor cu vârste între 20 și 29 de ani, spre deosebire de anii ’90, când emigrau în special persoane de peste 30 de ani. Acest exod juvenil are consecințe dramatice: în 2025, pentru prima dată în istoria Republicii Moldova, numărul persoanelor în etate l-a depășit pe cel al copiilor sub 14 ani.

În ciuda declinului accentuat, există și un fenomen compensatoriu: creșterea numărului de străini stabiliți în Moldova. La 1 iunie 2025, în țară erau 47.400 de cetățeni străini, cu 1.000 mai mulți decât în aceeași perioadă a anului trecut. Cei mai mulți provin din România, Rusia, Ucraina, Marea Britanie și SUA. Potrivit expertului, 2% din populația actuală a Republicii Moldova este formată din cetățeni străini, care aduc un plus temporar într-un peisaj demografic în colaps.

„Astăzi pierdem într-un an mai mulți oameni decât câștigam în trei ani. Populația noastră dispare, iar tinerii sunt primii care pleacă. Singura veste oarecum bună e că, la zece moldoveni care pleacă, vine un străin. Dar e o soluție de avarie, nu o strategie națională”, a conchis Veaceslav Ioniță.