România are aproximativ 31% din fermele înregistrate la nivelul Uniunii Europene, dintr-un total de 9,1 milioane de astfel de exploataţii, dublu faţă de Polonia, Italia şi aproape de trei ori mai mult decât Spania, arată un raport recent al Eurostat. Însă, paradoxul agriculturii locale este că, deşi ne batem „în cifre“ cu ţările din Vest, realitatea este că aproape un sfert din gospodăriile locale nu-şi permit să pună pe masă o dată la două zile carne sau o alternativă vegană la o masă cu proteine, scrie Ziarul Financiar.
Îngrijorător este faptul că acest procent a crescut în ultimii ani, în timp ce în Bulgaria, numărul doi în UE ca procent al populaţiei care nu-şi permite o dată la două zile o masă cu proteine, indicatorul a scăzut. De exemplu, în 2018, în România doar 18% din gospodării nu-şi permiteau să pună pe masă o farfurie cu carne, iar în fiecare an procentul a crescut. În Europa sunt doar şase ţări unde acest indicator depăşeşte 10%. În Bulgaria de exemplu, în 2018 acest indicator depăşea 36%, iar acum a coborât sub 25%, mai arată datele Eurostat.
Dan Ivaşcu, preşedintele Cooperativei Agricole „Unirea Gospodarilor Mihăileşti“, care reuneşte 5 membri fondatori şi peste 200 de gospodării producătoare de ouă, lapte, carne, cereale etc., spune că în România cele mai multe dintre ferme sunt de subzistenţă, adică nu pot asigura nici măcar traiul decent al fermierilor şi nu poate fi vorba de dezvoltare, pe când în ţări precum Polonia sau Ungaria, fermele sunt integrate, adică s-au făcut cooperative specializate pe fiecare sector şi atuncii micii producători vând către fabrici, care la rândul lor vând către lanţuri de magazine.
