România înăsprește controlul cerealelor ucrainene! Verificare dublă sanitar veterinară

Ordonanța de urgență privind importurile de cereale și semințe oleaginoase din Ucraina impune testarea de două ori a aceluiași lot de marfă destinat pieței românești, transmite publicația specializată Lanțul Alimentar. Firmele din România care intenționează să cumpere din Ucraina mărfurile agricole care intră sub incidența ordonanței ( grâu, porumb, semințe de rapiță, semințe de floarea soarelui) sunt obligate ”să furnizeze Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor o probă a produsului agricol cu origine din Ucraina, ce va face obiectul importului”, potrivit g4media.ro.

ATENȚIE! În acest stadiu al activității comerciale, marfa se află încă în Ucraina. Operatorul economic trebui mai întâi să solicite clientului din țara aflată în război o probă din lotul de marfă agricolă pe care urmează să o importe. Proba este prelevată la sursă, în depozitul clientul din Ucraina, și expediată în România, nu este clar prin ce mijloace. Cu serviciile poștale sau de curierat?

În urma analizării probei, Autoritatea Națională Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor eliberează certificatul de calitate din punctul de vedere al respectării normelor sanitar veterinare și pentru siguranța alimentelor și îl transmite Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Apoi, se pune în mișcare un proces deliberativ complicat, la finalul căruia ministrul Agriculturii își pune sau nu semnătura pe un acord de import, în baza căruia, în sfârșit, firma are dreptul să cumpere și să aducă marfa în țară.

De remarcat că rezultatele analizării probei expediată din Ucraina înainte ca operatorul economic să primească acordul de import nu sunt luate în seamă de comisia deliberativă care analizează cererea de import: documentul respectiv nu se află printre documentele analizate de comisia respectivă.

Odată ce operatorul economic primește acordul de import, încarcă marfa din Ucraina și o aduce la punctul vamal. La punctul vamal transportul respectiv trebuie desigilat, iar în acel moment inspectorii sanitari veterinari oficiali prelevă încă o probă ”pentru determinarea calității mărfii, pe cheltuiala operatorului economic, și verifică dacă aceasta are aceleași calități prevăzute în certificatul de calitate”, obținut anterior.

Abia după obținerea buletinului de analiză cu rezultat conform, produsele agricole pot intra în circuitul de procesare/furajare/ hrană animale.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#verificare #Cereale #Ucraina

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Guvernarea a amânat intrarea în vigoare a noilor reguli privind cetățenia, oferind un răgaz celor care nu au reușit să-și perfecteze actele până la 18 ani. Totuși, prevederea-cheie a fost păstrată: certificatul de naștere nu va constitui dovadă a cetățeniei la majorat, ceea ce menține riscul ca unii tineri să se confrunte în continuare cu blocaje la obținerea buletinului.

Astfel, tinerii care nu și-au perfectat actele de identitate până la 18 ani ar putea beneficia de un moratoriu timp de doi ani. Partidul „Acțiune și Solidaritate” a înregistrat un proiect în Parlament, în care stipulează că persoanele respective nu vor fi supuse procedurii de recunoaștere a cetățeniei până pe 1 ianuarie 2028, scrie REALITATEA.MD.

Dacă vor fi adoptate, reglementările vor viza persoanele născute după 27 august 1991. La data nașterii, cel puțin unul dintre părinți era cetățean moldovean, nu a săvârșit crime de război, militare sau împotriva umanității, nu a fost implicată în activitate teroristă, nu desfășoară activitate care periclitează securitatea statului și nu a fost inclusă în categoria persoanelor în privința cărora au fost aplicate măsuri restrictive internaționale la care Republica Moldova s-a aliniat sau care au fost aplicate de Republica Moldova.

De asemenea, prevederile propuse stabilesc că nu se va cere dovada cunoașterii limbii române pentru persoanele născute și domiciliate permanent pe teritoriul Republicii Moldova, care acestea vor recunoașterea cetățeniei și se încadrează în condițiile legale pentru a fi recunoscute drept apatrizi. Ar putea fi scutiți de examene și solicitanții care au cel puțin unul dintre părinți cetățean moldovean, la data nașterii.

„Pentru persoanele care nu și-au formalizat cetățenia prin obținerea actelor de identitate și, respectiv, nu pot face dovada cetățeniei pentru că au ignorat această oportunitate, autoritățile au obligația de a facilita exercitarea dreptului, dar statul nu poate impune cetățenia fără manifestarea de voință a individului”, precizează autorii proiectului de modificare a legii.

Articolele din noua lege a cetățeniei au ajuns subiect de scandal, după ce deputații Vasile Costiuc și Sergiu Stefanco au relatat despre un tânăr de 20 de ani, care a devenit apatrid pentru că nu și-a perfectat până la majorat buletinul de identitate. Bărbatul este născut în Republica Moldova, are părinți moldoveni și certificat de naștere valid.

Legea prevede că dovada cetățeniei poate fi făcută prin certificat de naștere doar în cazul minorilor. Pe de altă parte, nu este menționat că dacă persoana nu și-a perfectat buletinul de identitate, acesteia îi poate fi retrasă cetățenia.

Reglementările mai stabilesc că persoana care are cel puțin unul dintre părinți moldoveni devine cetățean al țării noastre în momentul nașterii. Conform Constituției statutul nu îi poate fi retras în mod arbitrar.

După izbucnirea scandalului, „Partidul Nostru” și „Democrația Acasă” au anunțat înregistrarea proiectelor privind modificarea reglementărilor. PAS a invocat problema în aplicarea legii, nu în prevederile aprobate.

Șeful Agenției Servicii Publice, Mircea Eșanu, susținea că în Moldova sunt circa 26.000 de persoane care nu au perfectate acte de identitate. Conform oficialului, peste 80% dintre cererile de obținere a cetățeniei Republicii Moldova sunt depuse de persoane din regiunea transnistreană, Rusia și Ucraina.
Eșanu a pasat responsabilitatea pentru scandalul privind legea cetățeniei pe guvernare, menționând că modificările la lege, adoptate în 2025, de fapt au impus mecanisme suplimentare de stabilire a identității.