România reia exporturile de gaze în Ucraina. În Republica Moldova ajung zilnic 0,8 milioane metri cubi

România a început să exporte gaze naturale în Ucraina de la 1 iulie, pentru prima dată în ultimele opt luni, datorită surplusului de pe piața internă și a cererii crescute de gaze din partea Kievului pentru iarna viitoare, conform datelor furnizate de Profit.ro.

În primele zile ale lunii iulie, aproximativ 4,7 GWh/zi (0,45 milioane mc/zi) au fost exportate prin punctul de interconectare de la Isaccea, iar joi, volumul a crescut la 5,3 GWh (0,5 milioane mc). În același timp, România este un exportator net de gaze, cu 7,2 milioane mc importate prin punctul de interconectare cu Bulgaria de la Negru Vodă și 7,4 milioane mc exportate prin punctul de interconectare cu Ungaria de la Csanadpalota. De asemenea, 0,8 milioane mc sunt livrate zilnic în Republica Moldova prin punctul de interconectare de la Ungheni.

Din producția zilnică de gaze a României, care se ridică la 22,6 milioane mc, 7,5 milioane mc sunt depozitate. În pofida repornirii parțiale a celui mai mare consumator de gaze autohton, Azomureș, consumul intern rămâne scăzut, la aproximativ 140 GWh/zi, cu 100 GWh/zi sub nivelul producției interne de 240 GWh/zi.

Gradul de umplere a depozitelor de gaze din România este de peste 77%, cu 26 TWh depozitați din capacitatea totală de 33,8 TWh, existând posibilitatea umplerii complete a depozitelor până la sfârșitul lunii august sau începutul lunii septembrie.

Exporturile de gaze sunt o soluție necesară pentru producătorii interni, în contextul unui consum intern redus și a unui surplus de producție. Cererea din Ucraina este, de asemenea, în creștere, pe fondul îngrijorărilor privind rezervele de gaze pentru iarna viitoare. Potrivit ICIS, Ucraina ar putea să nu atingă ținta de 13,7 miliarde de metri cubi (bcm) de gaze înmagazinate până pe 1 octombrie dacă nu începe să importe imediat gaz. În prezent, Ucraina are înmagazinate puțin peste 9 miliarde de metri cubi și ar putea asigura încă 2 miliarde de metri cubi din importuri, dacă începe să cumpere imediat.

În contextul războiului cu Rusia, operatorul de gaze Naftogaz s-a bazat exclusiv pe producția locală, estimată la 50 de milioane de metri cubi (mcm)/zi. Jumătate din această producție este destinată consumului curent, iar cealaltă jumătate este înmagazinată. Kievul intenționează să extindă capacitatea de generare a energiei electrice pe bază de gaz, pentru a înlocui centralele termice distruse de atacurile rusești, ceea ce va duce la o creștere a cererii de gaze.

Pe termen scurt, Ucraina ia în considerare construirea de unități de generare a energiei pe bază de gaz la scară mică, necesare pentru a suplimenta cererea existentă. Atacurile asupra infrastructurii energetice au descurajat companiile să injecteze gaz în depozitele ucrainene, însă Ucraina oferă până la 10 miliarde de metri cubi de capacitate de stocare companiilor nerezidente.

România, în calitate de exportator net de gaze, joacă un rol crucial în stabilitatea energetică a regiunii, în special în contextul incertitudinilor legate de reînnoirea acordului de tranzit al gazului rusesc prin Ucraina după 1 ianuarie 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dosarul fraudelor de la sanatoriul „Speranța” din Vadul lui Vodă avansează cu pași mici, după ce Curtea de Apel Chișinău a respins recursul Procuraturii și a menținut arestul la domiciliu pentru directoarea instituției, Olga Arseni, directorul adjunct și un intermediar. Decizia, pronunțată pe 1 iulie, confirmă hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, care pe 12 iunie schimbase arestul preventiv în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Procurorii contestă măsura, invocând riscuri de influențare a martorilor, distrugere de probe și obstrucționarea anchetei. Până în prezent, anchetatorii au audiat angajați ai sanatoriului, au ridicat documente contabile și au trimis multiple interpelări către instituții publice. Investigația, spun procurorii, este abia la jumătate, iar volumul de probă ce urmează a fi administrat necesită limitarea libertății acuzaților.

Arseni și complicii săi au fost reținuți pe 27 mai, sub acuzațiile de corupere pasivă, trafic de influență și delapidarea averii străine. Potrivit Centrului Național Anticorupție, directoarea ar fi cerut mită între 10.000 și 40.000 de lei pentru aranjarea licitațiilor publice și pentru a tolera nereguli grave în gestionarea sanatoriului. De asemenea, o parte din plățile făcute de pacienți pentru tratamente balneare nu era trecută în contabilitate, banii fiind deturnați în scopuri personale.