România reia exporturile de gaze în Ucraina. În Republica Moldova ajung zilnic 0,8 milioane metri cubi

România a început să exporte gaze naturale în Ucraina de la 1 iulie, pentru prima dată în ultimele opt luni, datorită surplusului de pe piața internă și a cererii crescute de gaze din partea Kievului pentru iarna viitoare, conform datelor furnizate de Profit.ro.

În primele zile ale lunii iulie, aproximativ 4,7 GWh/zi (0,45 milioane mc/zi) au fost exportate prin punctul de interconectare de la Isaccea, iar joi, volumul a crescut la 5,3 GWh (0,5 milioane mc). În același timp, România este un exportator net de gaze, cu 7,2 milioane mc importate prin punctul de interconectare cu Bulgaria de la Negru Vodă și 7,4 milioane mc exportate prin punctul de interconectare cu Ungaria de la Csanadpalota. De asemenea, 0,8 milioane mc sunt livrate zilnic în Republica Moldova prin punctul de interconectare de la Ungheni.

Din producția zilnică de gaze a României, care se ridică la 22,6 milioane mc, 7,5 milioane mc sunt depozitate. În pofida repornirii parțiale a celui mai mare consumator de gaze autohton, Azomureș, consumul intern rămâne scăzut, la aproximativ 140 GWh/zi, cu 100 GWh/zi sub nivelul producției interne de 240 GWh/zi.

Gradul de umplere a depozitelor de gaze din România este de peste 77%, cu 26 TWh depozitați din capacitatea totală de 33,8 TWh, existând posibilitatea umplerii complete a depozitelor până la sfârșitul lunii august sau începutul lunii septembrie.

Exporturile de gaze sunt o soluție necesară pentru producătorii interni, în contextul unui consum intern redus și a unui surplus de producție. Cererea din Ucraina este, de asemenea, în creștere, pe fondul îngrijorărilor privind rezervele de gaze pentru iarna viitoare. Potrivit ICIS, Ucraina ar putea să nu atingă ținta de 13,7 miliarde de metri cubi (bcm) de gaze înmagazinate până pe 1 octombrie dacă nu începe să importe imediat gaz. În prezent, Ucraina are înmagazinate puțin peste 9 miliarde de metri cubi și ar putea asigura încă 2 miliarde de metri cubi din importuri, dacă începe să cumpere imediat.

În contextul războiului cu Rusia, operatorul de gaze Naftogaz s-a bazat exclusiv pe producția locală, estimată la 50 de milioane de metri cubi (mcm)/zi. Jumătate din această producție este destinată consumului curent, iar cealaltă jumătate este înmagazinată. Kievul intenționează să extindă capacitatea de generare a energiei electrice pe bază de gaz, pentru a înlocui centralele termice distruse de atacurile rusești, ceea ce va duce la o creștere a cererii de gaze.

Pe termen scurt, Ucraina ia în considerare construirea de unități de generare a energiei pe bază de gaz la scară mică, necesare pentru a suplimenta cererea existentă. Atacurile asupra infrastructurii energetice au descurajat companiile să injecteze gaz în depozitele ucrainene, însă Ucraina oferă până la 10 miliarde de metri cubi de capacitate de stocare companiilor nerezidente.

România, în calitate de exportator net de gaze, joacă un rol crucial în stabilitatea energetică a regiunii, în special în contextul incertitudinilor legate de reînnoirea acordului de tranzit al gazului rusesc prin Ucraina după 1 ianuarie 2025.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#gaz #Ucraina #Moldova

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul român, prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța (CN APM), a depus prima ofertă neangajantă pentru achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova – firma ICS Danube Logistics, controlată în prezent de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Potrivit documentelor obținute de Profit.ro, oferta a fost înregistrată pe 24 aprilie 2025, marcând un prim pas concret al României pentru preluarea singurului port maritim al Republicii Moldova, situat strategic la kilometrul 133,8 al Dunării, în vecinătatea granițelor cu România și Ucraina, scrie profit.ro.

Pentru a susține acest demers, compania românească a lansat o procedură de achiziție de servicii de consultanță în valoare de 2 milioane de lei, necesare evaluării activelor și realizării unui raport de due diligence. Cinci operatori economici au depus oferte pentru acest contract, urmând ca firma câștigătoare să finalizeze analiza în termen de trei săptămâni.

Tranzacția este urmărită cu atenție și de alți potențiali investitori strategici. Printre aceștia se numără MBF Port Burgas din Bulgaria, controlată de frații Kiril și Georgi Domuschiev – oameni de afaceri influenți și proprietari ai clubului de fotbal Ludogorets Razgrad. De asemenea, BERD a anunțat anterior că poartă discuții și cu investitori din Turcia, Olanda și Danemarca.

Portul Giurgiulești este singurul port maritim al Republicii Moldova și un nod logistic crucial, conectat trimodal – pe cale ferată, rutier și fluvial. În 2023, portul a înregistrat un record de 2,17 milioane de tone de mărfuri transbordate, o creștere de aproape 19% față de anul precedent.

Terminalele portului permit importul de combustibili, îngrășăminte și materiale de construcții, precum și exportul de cereale, ulei, șrot și deșeuri metalice. Giurgiulești funcționează și ca port satelit al Constanței, de unde vin livrări regulate de produse esențiale.

Directorul general al Danube Logistics SRL, Mathias von Tucher, a declarat recent că accentul operațional va fi pus pe nevoile importatorilor și exportatorilor moldoveni, menționând investiții în infrastructura cerealieră și digitalizarea operațiunilor.

BERD a devenit unic proprietar legal al portului în 2021, după ce a sprijinit financiar proiectul încă din 1995. Banca internațională a anunțat că urmărește atragerea unui investitor strategic capabil să continue dezvoltarea infrastructurii portuare și să asigure stabilitatea economică a proiectului.

Deși obiectivele guvernului român sunt în prezent confidențiale din rațiuni de concurență, sursele oficiale arată că Bucureștiul tratează acest proiect ca un obiectiv de interes strategic pentru întărirea conectivității regionale, a cooperării economice cu Republica Moldova și a prezenței în bazinul Mării Negre și Dunării.