Românii, pe primul loc în UE după numărul de proprietari de locuințe. Cum stau moldovenii

Datele publicate joi de Oficiul European de Statistică (Eurostat) dezvăluie că, în 2022, 69% din populația Uniunii Europene trăia în locuințe deținute personal, în timp ce restul de 31% locuiau în locuințe închiriate. România se evidențiază ca lider al UE în privința proprietății locuințelor, cu un impresionant procent de 94,8% din populație deținând locuințe personale.

În majoritatea statelor membre ale UE, cu excepția Germaniei, procentul celor care dețin locuința în care trăiesc depășește pe cel al chiriașilor. În topul țărilor cu cel mai ridicat procent de proprietari de locuințe se află România (94,8%), Slovacia (93%), Croația (91%) și Ungaria (90%). În schimb, procentul cel mai ridicat de chiriași a fost înregistrat în Germania (53%), Austria (49%) și Danemarca (40%), în timp ce în România procentul de chiriași se situează la 5,2%.

Eurostat a furnizat și alte date referitoare la condițiile de locuit, care se măsoară în mai multe moduri. Unul este dacă oamenii locuiesc în locuinţe aglomerate. În 2022, în UE 16,8% din populaţie locuia în astfel de locuinţe, faţă de un nivel de 19,1% în 2010. Cea mai ridicată rată de aglomerare se înregistra anul trecut în Letonia (41,7%), România (40,5%) şi Bulgaria (36,2%), iar cea mai scăzută în Cipru (2,2%), Malta (2,8%) şi Ţările de Jos (2,9%).

Opusul unei locuinţe aglomerate este o locuinţă sub-ocupată, prea mare pentru nevoile celor care locuiesc în ea. Cauza clasică a sub-ocupării sunt vârstnicii sau cuplurile care rămân în locuinţele lor după ce copii cresc şi pleacă de acasă. În 2022, în UE, o treime din populaţie (33,6%) trăia într-o locuinţă sub-ocupată, un procent care în mare parte a rămas stabil din 2010.

Anul trecut, cel mai ridicat procent de locuinţe sub-ocupate era în Malta (72,3%), Cipru (70,9%) şi Irlanda (67,3%), iar cel mai scăzut în România (7,3%), Letonia (9,4%) şi Grecia (11,3%).

Republica Moldova nu este inclusă în statistica Eurostat, însă ultimele date disponibile relevă că 2/3 din avuția și economiile moldovenilor este concentrată în locuințe. Locuințele au fost sunt și vor fi principalul obiect investițional al cetățenilor. „Aceste 41,9 miliarde de dolari – toată avuția moldovenilor, repartizați la populația trecută de 18 ani, reiese că fiecare deține proprietăți de 14,5 mii de dolari. Media globală este de 87,5 mii de dolari. Cea europeană – de 180,3 mii de dolari.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#proprietate #avuție #imobil

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mulți primari și locuitori din raionul Anenii Noi își exprimă din nou opoziția față de planul Ministerului Mediului de a amplasa un centru regional de management al deșeurilor în apropierea satelor Puhăceni și Șerpeni. Declarațiile au fost făcute joi, 13 august, în cadrul unei conferințe de presă.

Primarul satului Puhăceni, Veaceslav Plămădealî, a criticat modul în care, potrivit lui, autoritățile centrale au abordat proiectul și a cerut ca opiniile comunităților locale să fie luate în considerare. Acesta a reiterat că localnicii ar fi aflat despre proiect din presă și se întreabă de ce centrul nu ar putea fi amplasat într-o altă locație.

„Suntem nemulțumiți de abordarea aceasta tranșantă, îndrăzneață a Guvernului, Ministerului Mediului, ignorând viziunea cetățenilor asupra acestei probleme sensibile”, a declarat primarul.

Opoziția este exprimată și de agenții economici din zonă. Un antreprenor din satul Speia susține că amplasarea centrului ar putea afecta agricultura și competitivitatea producătorilor locali.

„Va fi permanent poluare, multe mașini, praf. O să ne ceară certificate ca marfa noastră să corespundă la unele cerințe. Nu vom fi competitivi pe piață. Acolo solul este foarte fertil”, a spus acesta.

Un alt agent economic din zonă consideră că impactul proiectului ar putea fi unul major pentru întregul raion.

„Tot ce se plănuiește o să aducă un impact nu doar economic, dar din toate privințele. Raionul Anenii Noi va fi distrus. Toți știu că Puhăceni e pe malul Nistrului și producția e curată. Va fi aerul otrăvitor, producția nu vom avea unde să o vindem”, a declarat acesta.

Locuitorii cer, la rândul lor, ca decizia să fie luată doar după consultarea comunităților și se plâng că proiectul ar putea afecta pădurile, iazurile și mediul înconjurător.

„Cerem o decizie europeană. Aceasta se face cu lumea, nu se joacă prin ministere”, a spus o locuitoare din Speia.

„Ne va afecta, sunt păduri, iazuri. Toți sunt îngrijorați de această temă… dacă se otrăvește apa? Noi toți ne folosim de ea”, a declarat un locuitor din Cobusca Veche.

Primarul localității Botnărești, Victor Gori, susține că efectele proiectului ar urma să fie resimțite de mai multe localități din raion.

„Vor fi afectate toate localitățile din împrejurimea acestui loc. Moral nu este corect ca acest poligon să fie amplasat în raionul Anenii Noi”, a spus edilul.

La rândul său, primarul din Țînțăreni, Vadim Bulgaru, a declarat că nu își dorește un nou poligon de deșeuri în raion, indiferent de rezultatele evaluărilor privind impactul asupra mediului.

„Nu aș mai vrea să apară încă un poligon de deșeuri pe teritoriul raionului Anenii Noi indiferent care ar fi impactul, chiar să fie și impact zero. Nu vreau la noi în raion un poligon de deșeuri.Ar trebui să consultăm și populația, vorbim de opțiuni, aici nu am văzut”, a declarat acesta.

De asemenea, primarul satului Bulboaca, Ion Berzoi, a invocat și riscurile pentru fondul forestier și resursele de apă din zonă.

„Acolo este zona sanitară a pădurii, nu se respectă zona de protecție. Sunt căpriori, fazani, iepuri. Este bazin, este înclinație la sol și izvoare sunt. Orice deșeuri nu miros a dulceață, nu există o gunoiște care să nu miroase. Locul nu este potrivit, se încalcă normele de mediu. Trebuie să găsim o locație împreună, să arate că nu va fi impact asupra mediului”, a declarat edilul.

Acesta a cerut identificarea unei locații în urma consultărilor cu autoritățile locale și populația și realizarea unor studii care să demonstreze că proiectul nu va avea un impact negativ asupra mediului.

Anterior, ministrul Mediului, Gheorghe Hajder, a declarat că proiectul se află în etapa de consultări, iar îngrijorările localnicilor urmează să fie analizate înainte de continuarea procedurilor. Ministrul a dat asigurări că viitorul centru regional va avea o infrastructură modernă, construită conform standardelor europene, și că impactul asupra mediului va fi redus.

Potrivit proiectului, centrul regional de gestionare a deșeurilor ar urma să deservească peste 1,1 milioane de locuitori din municipiul Chișinău și raioanele Anenii Noi, Criuleni, Dubăsari, Hîncești, Ialoveni, Strășeni și Orhei.

Proiectul „Deșeuri solide în Republica Moldova” are un buget de peste 200 de milioane de euro, bani proveniți din împrumuturi și granturi externe, precum și din Fondul Național de Mediu.

#puhăceni #centru de deșeuri #șerpeni #anenii noi