Ruleta rusească a agriculturii moldovenești! Fermierii refuză să se asigure

Siguranța în agricultură reprezintă un pilon-cheie pentru stabilitatea economică a Republicii Moldova, însă cadrul existent pentru asigurarea riscurilor în sectorul agricol se confruntă cu probleme majore, afirmă economistul Iurie Rija.

Deși statul subvenționează până la 70% din prima de asigurare agricolă, doar 1% din suprafața agricolă este anual asigurată, evidențiind un decalaj profund între intențiile legislative și realitatea practică. Cauzele acestui decalaj sunt multiple: lipsa culturii de asigurare printre fermieri, întârzierile frecvente ale statului în plata subvențiilor și costurile ridicate ale primelor de asigurare.

Potrivit lui Rija, agricultura moldovenească se confruntă cu o lipsă acută de lichidități, ceea ce face ca asigurarea să devină un „lux” pentru mulți agricultori. În plus, riscul major reprezentat de secetă este acoperit limitat și scump, reducând astfel atractivitatea asigurărilor.

În anul 2024, doar 3,2% din Fondul Național pentru Dezvoltarea Agriculturii a fost alocat asigurărilor agricole, iar valoarea primelor plătite a reprezentat doar 4,5% din piața generală a asigurărilor. Acest fapt sugerează că sectorul agricol continuă să fie expus masiv riscurilor climatice.

Pentru dezvoltarea pieței, Iurie Rija recomandă introducerea condiționării accesului la subvenții de existența unei polițe de asigurare și implicarea activă a băncilor în obligativitatea asigurării bunurilor finanțate. Aceste măsuri ar putea spori numărul agricultorilor asigurați, reducând costurile primelor și crescând reziliența sectorului.

Economistul menționează și exemplul pozitiv al modelului turc TARSİM, care ar putea fi adaptat realităților moldovenești prin digitalizarea proceselor și crearea unei structuri centrale independente de gestionare și evaluare a daunelor. De asemenea, fondurile mutuale agricole, similare celor din Franța sau Olanda, reprezintă o alternativă viabilă pentru creșterea încrederii și eficienței sistemului de asigurări agricole din Moldova.

În concluzie, Moldova trebuie să adopte urgent o strategie coerentă de reformare a sistemului de asigurări agricole pentru a evita crizele financiare cauzate de fenomenele climatice extreme și pentru a asigura o dezvoltare durabilă a agriculturii.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#culturi #asigurări #Agricultură

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.