Rusia a intrat în „default tehnic” începând de azi, pentru prima oară din 1998. Ce înseamnă, cum îl afectează pe Putin

Cele două obligaţiuni neplătite atârnă greu la imaginea Rusiei.

„Perioada de graţie” de 30 de zile pentru plata dobânzii la obligaţiunile de 71,25 milioane de dolari şi 26,5 milioane de euro, care a expirat pe 27 mai, s-a încheiat duminică seară. Din această dimineaţă, Rusia este în „default tehnic”, adică neîndeplinirea obligaţiilor către creditori.

Prima dată când Rusia a rămas fără plata datoriei externe a fost la revoluţia bolşevică. Atunci, revoluţionarii au decis să respingă datoria externă a imperiului ţarist, iar în 1918, Lev Troţki i-a anunţat pe creditorii occidentali spunându-le: „Domnilor, aţi fost avertizaţi”.

Ultima neîndeplinire de obligaţie privind datoria suverană în ruble datează însă din 1998. Criza financiară a provocat devalorizarea dramatică a rublei, ceea ce a forţat Moscova să oprească plăţile pentru obligaţiunile sale de stat.

Obligaţiuni de 40 de miliarde de dolari

De data asta, situaţia este diferită. Moscova are aproximativ 40 de miliarde de dolari în obligaţiuni străine în circulaţie şi trebuie să onoreze plăţi de aproximativ 2 miliarde de dolari până la sfârşitul anului.
Datorită miliardelor realizate din vânzarea de petrol şi gaze, Moscova are resurse pentru a face faţă plăţii dobânzilor, dar nu poate efectua acest lucru pentru că Europa şi SUA au exclus Rusia din circuitul internaţional de plăţi, după invadarea Ucrainei, pe 24 februarie. După expulzarea Moscovei din sistemele financiare, care învârt roţile creditării şi comerţului internaţional, default-ul şi-a făcut acum loc.

Blocada americană

Luna trecută, Departamentul de Trezorerie al SUA a pus capăt capacităţii Rusiei de a rambursa sume investitorilor internaţionali prin intermediul băncilor americane. Ca răspuns, Moscova a promis că va plăti datorii denominate în dolari folosind rubla şi va oferi „oportunitatea unei conversii ulterioare în moneda originală”.

Atunci când o ţară este în stare de nerambursare, aceasta poate fi oprită de la împrumuturile pieţei de obligaţiuni până când insolvenţa este rezolvată şi investitorii îşi recapătă încrederea în capacitatea şi disponibilitatea de a plăti a guvernului. Dar Rusia a fost deja exclusă de pe pieţele de capital occidentale, aşa că o posibilă rentabilitate a creditării este încă departe.

Prin urmare, impactul este mai presus de toate simbolic. Implicit este o palmă dată mândriei preşedintelui Vladimir Putin. În urma sancţiunilor impuse de ţările occidentale, Kremlinul acuzase Occidentul că împinge Rusia către un „default artificial”.

#default tehnic #obligatiuni #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ana Groza, directoarea executivă a Asociației Investitorilor Străini din Republica Moldova (FIA Moldova), a fost aleasă noua președintă a Confederației Naționale a Patronatului din Republica Moldova. Decizia a fost votată în unanimitate de membrii Confederației, în cadrul Adunării Generale a CNPM, eveniment care a marcat și 30 de ani de activitate ai organizației în reprezentarea mediului de afaceri din țară. Până în prezent, funcția era deținută de către Leonid Cerescu.

În discursul său, Ana Groza a declarat că noua etapă pentru CNPM trebuie să însemne „continuitate, consolidare și adaptare la realitățile economice actuale”.

„CNPM trebuie să rămână o organizație independentă, credibilă și unită — o voce fermă și responsabilă pentru angajatorii din Republica Moldova”, a spus aceasta.

Pentru perioada următoare, Confederația și-a stabilit trei priorități majore: consolidarea reprezentării mediului de afaceri, dezvoltarea unui dialog social mai eficient și implicarea activă în procesul de integrare europeană a Republicii Moldova.

La eveniment au participat reprezentanți ai comunității patronale, parteneri instituționali și oficiali ai statului, inclusiv premierul Alexandru Munteanu și ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță.

În mesajul său, premierul a accentuat importanța mediului de afaceri pentru dezvoltarea economică și parcursul european al Republicii Moldova: „Vrem ca Republica Moldova să devină o economie mai competitivă, mai atractivă pentru investiții și mai bine conectată la standardele europene. Dar acest obiectiv nu poate fi realizat fără mediul de afaceri”.