Rusia a intrat în „default tehnic” începând de azi, pentru prima oară din 1998. Ce înseamnă, cum îl afectează pe Putin

27 Iun. 2022, 07:16
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
27 Iun. 2022, 07:16 // Actual //  bani.md

Cele două obligaţiuni neplătite atârnă greu la imaginea Rusiei.

„Perioada de graţie” de 30 de zile pentru plata dobânzii la obligaţiunile de 71,25 milioane de dolari şi 26,5 milioane de euro, care a expirat pe 27 mai, s-a încheiat duminică seară. Din această dimineaţă, Rusia este în „default tehnic”, adică neîndeplinirea obligaţiilor către creditori.

Prima dată când Rusia a rămas fără plata datoriei externe a fost la revoluţia bolşevică. Atunci, revoluţionarii au decis să respingă datoria externă a imperiului ţarist, iar în 1918, Lev Troţki i-a anunţat pe creditorii occidentali spunându-le: „Domnilor, aţi fost avertizaţi”.

Ultima neîndeplinire de obligaţie privind datoria suverană în ruble datează însă din 1998. Criza financiară a provocat devalorizarea dramatică a rublei, ceea ce a forţat Moscova să oprească plăţile pentru obligaţiunile sale de stat.

Obligaţiuni de 40 de miliarde de dolari

De data asta, situaţia este diferită. Moscova are aproximativ 40 de miliarde de dolari în obligaţiuni străine în circulaţie şi trebuie să onoreze plăţi de aproximativ 2 miliarde de dolari până la sfârşitul anului.
Datorită miliardelor realizate din vânzarea de petrol şi gaze, Moscova are resurse pentru a face faţă plăţii dobânzilor, dar nu poate efectua acest lucru pentru că Europa şi SUA au exclus Rusia din circuitul internaţional de plăţi, după invadarea Ucrainei, pe 24 februarie. După expulzarea Moscovei din sistemele financiare, care învârt roţile creditării şi comerţului internaţional, default-ul şi-a făcut acum loc.

Blocada americană

Luna trecută, Departamentul de Trezorerie al SUA a pus capăt capacităţii Rusiei de a rambursa sume investitorilor internaţionali prin intermediul băncilor americane. Ca răspuns, Moscova a promis că va plăti datorii denominate în dolari folosind rubla şi va oferi „oportunitatea unei conversii ulterioare în moneda originală”.

Atunci când o ţară este în stare de nerambursare, aceasta poate fi oprită de la împrumuturile pieţei de obligaţiuni până când insolvenţa este rezolvată şi investitorii îşi recapătă încrederea în capacitatea şi disponibilitatea de a plăti a guvernului. Dar Rusia a fost deja exclusă de pe pieţele de capital occidentale, aşa că o posibilă rentabilitate a creditării este încă departe.

Prin urmare, impactul este mai presus de toate simbolic. Implicit este o palmă dată mândriei preşedintelui Vladimir Putin. În urma sancţiunilor impuse de ţările occidentale, Kremlinul acuzase Occidentul că împinge Rusia către un „default artificial”.

06 Sept. 2026, 08:41
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
06 Sept. 2026, 08:41 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Autostrada Unirii, unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură din România, riscă să intre într-o cursă contra cronometru pentru păstrarea finanțării europene. Potrivit unui reportaj realizat de TVR Iași, trei dintre cele patru tronsoane ale A8 dintre Moțca și Prut sunt în prezent blocate din cauza contestațiilor, deși pentru unele sectoare contractele de proiectare și execuție au fost deja semnate.

A8, care va lega Târgu Mureș de Ungheni, la frontiera cu Republica Moldova, are o lungime de aproximativ 260 de kilometri și un cost estimat la circa 9 miliarde de euro.

Cea mai dificilă parte a proiectului este sectorul montan dintre Miercurea Nirajului și Leghin, cu o lungime de aproximativ 159 de kilometri. Aici sunt prevăzute nu mai puțin de 47 de tuneluri și 437 de poduri, pasaje și viaducte.

Pe anumite loturi, precum Sărățeni–Joseni sau Grințieș–Pipirig, aproape jumătate din traseu va fi format din tuneluri sau viaducte, din cauza reliefului extrem de dificil.

Situația lucrărilor diferă însă foarte mult de la un sector la altul. În zona montană, toate contractele sunt deja semnate, iar pe mai multe loturi se află în desfășurare etapa de proiectare. Pe sectorul Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, lucrările au ajuns la un stadiu de aproximativ 60%.

În schimb, problemele cele mai mari sunt pe sectorul estic al autostrăzii, spre Republica Moldova. Din cele patru tronsoane dintre Moțca și Prut, trei sunt blocate complet din cauza contestațiilor.

La această oră, potrivit TVR Iași, se lucrează efectiv în teren doar pe sectoarele Târgu Mureș–Miercurea Nirajului, Joseni–Ditrău și Leghin–Moțca, precum și la podul peste Prut de la Ungheni. Alte cinci tronsoane sunt în faza de proiectare, însă numai unul dintre acestea se află în județul Iași.

Un alt punct sensibil este tronsonul Târgu Frumos–Lețcani, unde câștigătorul licitației nu a fost încă desemnat. Pentru sectorul Lețcani–Ungheni, contestațiile urmează să ajungă în instanță, primele termene fiind așteptate abia spre mijlocul toamnei.

Întârzierile pun sub semnul întrebării accesarea finanțării prin mecanismul european SAFE. Termenele sunt extrem de strânse, iar reprezentanții implicați în proiect avertizează că procedurile nu ar trebui să se prelungească dincolo de sfârșitul acestui an.

În cazul în care blocajele se vor prelungi și în 2027, respectarea termenelor de finanțare ar putea deveni dificilă.

„Dacă intrăm în 2027, deja apar probleme vizavi de termene. Sperăm să ne încadrăm în acest scenariu. În cazul în care nu ne vom încadra, rămâne bugetul de stat și alte organisme financiare”, se arată în reportajul TVR Iași.

Problema este că alternativele de finanțare sunt limitate, iar bugetul de stat al României este deja supus unei presiuni considerabile.

„Momentan nu întrevedem alte surse de buget. Rămâne bugetul de stat, care știm cu toții că este destul de încărcat. Ne bazăm pe mecanismul SAFE, în sensul să semnăm toate contractele și să accesăm acel împrumut. Termenul limită este fix și rigid”, se mai precizează în reportaj.

Condițiile programului sunt stricte. Toate fondurile alocate prin mecanismul SAFE trebuie cheltuite, iar lucrările finanțate trebuie finalizate integral până la 31 decembrie 2030.

Orice depășire a acestei date ar putea însemna pierderea finanțării europene, iar diferența necesară pentru finalizarea lucrărilor ar urma să fie suportată din bugetul României.

Potrivit contractelor, constructorii au la dispoziție aproximativ 10 luni pentru etapa de proiectare, urmate de trei ani pentru execuția efectivă. În aceste condiții, fiecare lună pierdută în contestații, proceduri administrative sau obținerea autorizațiilor de construire micșorează marja disponibilă până la termenul-limită din 2030.

Autostrada Unirii este considerată o infrastructură strategică atât pentru România, cât și pentru Republica Moldova, întrucât va crea prima conexiune rutieră de mare viteză continuă dintre Transilvania, Moldova românească și frontiera de la Ungheni. În timp ce pe unele sectoare șantierele avansează, partea estică a A8 rămâne însă prinsă între contestații, proceduri și un calendar european care nu permite întârzieri.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!