Rusia a plătit în ruble dobânzile pentru două emisiuni de eurobonduri denominate în dolari, pentru a evita un default

Ministerul rus al Finanţelor a anunţat joi că a plătit în ruble dobânzile pentru două emisiuni de eurobonduri denominate în dolari, pentru a evita un default al datoriei publice, transmite Reuters citată de News.ro.

Rusia a avut probleme să efectueze plăţile pentru obligaţiunile sale internaţionale în valoare de 40 de miliarde de dolari de când i-au fost impuse sancţiuni dure în urma invadării Ucrainei, pe 24 februarie.

Cele mai recente plăţi, care se ridică la 12,51 miliarde de ruble (234,5 milioane dolari), erau datorate pentru nouă emisiuni de obligaţiuni cu maturitate în 2027 şi 2047, ai căror termeni nu permit plăţi în ruble.

”Obligaţiile de plată pentru obligaţiunile de stat ale Federaţiei Ruse au fost îndeplinire în totalitate de Ministerul Finanţelor”, a anunţat instituţia într-un comunicat.

Termenii ambelor emisiuni de obligaţiuni în dolari prevedeau că plăţile pot fi făcute în anumite condiţii în euro, lire sterline sau franci elveţiei, dar nu şi în ruble. Ambele emisiuni au o perioadă de graţie de 30 de zile pentru efectuarea plăţilor.

Pentru evitarea unui default, fondurile trebuie plătite în moneda corectă, în conturile deţinătorilor de obligaţiuni, îm termenul prevăzut.

Ultimele transferuri de bani către Depozitarul Naţional pentru Reglemente au avut loc după ce preşedintele Vladimir Putin a semnat miercuri un decret pentru stabilirea unor proceduri temporare în vederea respectării obligaţiilor de plată a datoriilor externe de către Rusia.

#Ruble #datorie #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Uniunea Europeană va introduce, începând cu luna iulie 2026, o taxă vamală de trei euro pentru coletele cu o valoare mai mică de 150 de euro care intră pe teritoriul celor 27 de state membre. Măsura va fi una temporară și se va aplica până în anul 2028, când UE intenționează să impună taxe vamale tuturor mărfurilor importate, indiferent de valoarea acestora, a anunțat Comisia Europeană, citată de Agerpres.

Potrivit Comisiei, decizia a fost luată pe fondul creșterii accelerate a numărului de colete de mică valoare care ajung pe piața europeană fără a fi supuse taxelor vamale. Această situație generează concurență neloială pentru comercianții din UE, riscuri pentru sănătatea și siguranța consumatorilor, un nivel ridicat de fraudă și impact negativ asupra mediului. Doar anul trecut, aproximativ 4,6 miliarde de trimiteri cu valoare sub 150 de euro au intrat în UE, echivalentul a circa 12 milioane de colete pe zi, un volum dublu față de 2023 și de trei ori mai mare decât în 2022.

Autoritățile europene atrag atenția că o parte semnificativă a acestor produse nu respectă legislația UE, iar creșterea exponențială a importurilor ridică semne de întrebare privind controlul calității și siguranței. Noua taxă va afecta în special retailerii online care expediază bunuri din afara UE, în special din China, precum Shein, Temu sau AliExpress. Datele Comisiei arată că, în 2024, 91% din comenzile online sub pragul de 150 de euro au provenit din China.

Separat de decizia UE, România va introduce mai devreme o măsură similară. Începând cu 1 ianuarie 2026, autoritățile de la București vor aplica o taxă fixă de 25 de lei pentru fiecare colet sub 150 de euro comandat de pe platforme din afara Uniunii Europene, precum Shein, Temu, AliExpress sau Trendyol. Măsura face parte dintr-un pachet legislativ adoptat de Guvernul României și validat de Curtea Constituțională.

Subiectul este relevant și pentru Republica Moldova, unde platformele de comerț online din afara UE sunt utilizate pe scară largă. Autoritățile de la Chișinău analizează deja posibile măsuri similare. Ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, a declarat că veniturile potențiale din taxarea coletelor provenite de pe platformele internaționale ar putea depăși un miliard de lei, în contextul actualului volum ridicat de importuri mici și slab fiscalizate.