Rusia construiește un drum al gazelor în China prin Asia Centrală

Kazahstanul și compania ”Gazprom” au semnat o „foaie de parcurs” privind colaborarea în ramura gazelor. Astana este interesată să-și modernizeze sistemul de transport al gazelor, este interesată de gazificarea raioanelor din nordul și estul republicii, de majorarea volumelor transportului de purtători de energie rusești în terțe țări, precum și de prelucrarea gazelor kazahe în uzina de la Orenburg. „Alianța gazelor” dintre Federația Rusă, Kazahstan și Uzbekistan capătă contur. Problema este cu Tașkentul, negocierile cu acesta continuă, scrie Nezavisimaia Gazeta.

Două dintre țările din Asia Centrală care extrag gaze, Kazahstanul și Uzbekistanul, s-au lovit în această iarnă de un deficit de combustibil pe piața intenă. Dacă Uzbeskistanul nu are suficient gaz propriu, Kazahstanul, ocupând al treilea loc în ceea ce privește zăcămintele de gaze, este cu toate acestea obligat să cumpere combustibil din Federația Rusă.

După cum a declarat ministrul energiei, Bolat Akciulakov, anul acesta vor fi importate patru miliarde de metri cubi de gaze, aproximativ zece miliarde de metri cubi – până în 2024. Consumul de conbustibil va crește. Acest lucru are legătură cu trecerea pe gaze a centralelor termice de la Alma-Ata și a unor întreprinderi industriale, cu lansarea complexelor gazo-chimice și, în general, cu gazificarea țării. Mai mult decât atât, în planuri se găsește gazificarea regiunilor nordice și estice ale republicii.

Mai mult decât atât, este în pericol să eșueze contractul cu China, conform căruia Kazahstanul este obligat să livreze nu mai puțin de zece miliarde de metri cubi de gaze pe an. După cum consideră însă președintele Consiliului de administrație al companiei ”QazaqGaz”, Sanjar Jarkeșov, exportul de gaze va înceta încă în 2023, deoarece întreaga cantitate de combustibil va fi folosită pentru acoperirea cererii interne.

Redresarea situației ar putea-o realiza crearea unei alianțe a gazelor a celor trei state – Rusia, Kazahstan și Uzbekistan. Fiecare parte are propriile interese. Pentru Federația Rusă era important să-și redirecționeze gazul din Europa în Asia. În acest caz Kazahstanul și Uzbekistanul vor fi țări de tranzit. Astana și Tașkentul pot obține volumele lipsă de combustibil pentru acoperirea pieței interne. Dar aliații, temându-se de dependența de Rusia, se abțin deocamdată de la propunerea președintelui Rusiei din cauza condițiilor ”Gazpromul”-ui. Așadar negocierile continuă. Și deja există un prim rezultat.

Stanislav Pritcin, cercetător științific principal la centrul de studii post-sovietice al IMEMO (Institutul de Economie Mondială şi Relaţii Internaţionale) al Academiei de Ştiinţe a Rusiei, a remarcat faptul că, dacă Astana și Tașkentul vor analiza alianța gazelor prin prisma geopolitică, prin temerea de a ajunge sub sancțiunile occidentale, nu va avea cine să aibă de câștigat. O asemenea poziție este în sine contraproductivă, deoarece inițial creează o stare conflictuală și joacă împotriva intereselor membrilor alianței.

„Începutul anului în Uzbekistan a arătat că nu există nici resurse interne, nici jucători externi, care ar fi gata să acționeze ca garant al securității energetice a țării. Dacă evaluăm balanța energetică a regiunii, atunci numai Rusia poate deveni sursa de resurse energetice a Uzbekistanului, unde consumul a depășit producția. Pentru aceasta ea trebuie să exporte gaze în China prin teritoriul Uzbekistanului și să preia echilibrul sistemului de distribuție a gazelor republicii, mai ales că Gazprom deține deja în echilibru sistemul kîrgîz de transport al gazelor, care este legat de Uzbekistan. În consecință, pentru compania rusească Gazprom se creează oportunități suplimentare pentru extinderea activității pe sol și distribuția gazelor populației”, a declarat Stanislav Pritcin pentru publicația rusă „Nezavisimaia Gazeta”.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#conductă #gaz #china

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.