Apple își reduce dependența de China! Se reorientează spre India

Apple Inc vrea ca India să reprezinte până la 25% din producţie, de la aproximativ 5% – 7% în prezent, a declarat luni ministrul indian al Comerţului, Piyush Goyal, la o conferinţă de presă, scrie Reuters.

Potrivit sursei citate, prin această mișcare, Apple încearcă să-și reducă dependența de China.

„Apple, o altă poveste de succes”, susţine Piyush Goyal, prezentând India ca un hub de producţie competitiv. „Ei sunt deja la aproximativ 5% – 7% din producţia lor în India. Dacă nu greşesc, ei au ca obiectiv să ajungă până la 25% din producţia lor. Ei au lansat cele mai recente modele din India, produse în India”, a declarat ministrul Comerţului.

Încă nu este clar când Apple vrea să îndeplinească acest obiectiv.

Reprezentanţii Apple nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters de a comenta informaţia.

Compania cu sediul în Cupertino, California, se extinde în India din 2017, când a început asamblarea telefoanelor iPhone prin subcontractorii Wistron şi Foxconn, beneficiind de eforturile Guvernului indian de a sprijini producţia pe plan local.

Principalii subcontractorii taiwanezi ai Apple – Foxconn, Wistron şi Pegatron – produc în prezent telefoane iPhone la fabricile lor din sudul Indiei. Toţi cei trei producători au primit stimulente financiare în cadrul planului Guvernului indian.

În 2022, analiştii JP Morgan estimau că Apple ar putea produce unul din patru iPhone-uri în India până în 2025 şi 25% din toate produsele Apple, inclusiv Mac, iPad, Apple Watch şi AirPods, ar urma să fie fabricate în afara Chinei până în 2025, de la 5% în prezent.

India, a doua piaţă globală a telefoanelor mobile inteligente, alături de ţări ca Mexic şi Vietnam, devine din ce în ce mai importantă pentru producătorii care aprovizionează brandurile americane, care încearcă să-şi diversifice producţia şi să-şi reducă dependenţa de China.

#producere #china #Apple #India

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul a reluat luni exporturile de petrol prin terminalul maritim al Caspian Pipeline Consortium (CPC) din portul rusesc Novorossiisk, după ce atacurile cu drone asupra unor petroliere au blocat principala rută de transport a țițeiului kazah către piețele internaționale.

Ministerul Energiei de la Astana a anunțat că operatorul CPC a început din nou să primească petrol de la producători și să încarce nave în terminal. În prezent, operațiunile se desfășoară la două instalații offshore, unde petrolierele SEAMAJESTY și MILOS încarcă țiței extras din zăcământul Tengiz. Autoritățile kazahe au precizat însă că activitatea va continua în funcție de situația de securitate din Marea Neagră.

Terminalul fusese închis temporar după mai multe atacuri cu drone asupra unor nave comerciale aflate în apropierea portului Novorossiisk. Printre petrolierele afectate s-au numărat ASIA, NISSOS IOS și NELSA, ultimul fiind lovit în timpul operațiunilor de încărcare. Rusia a acuzat Ucraina de atacuri, însă Kievul nu a comentat aceste acuzații. La rândul său, Kazahstanul a condamnat incidentele și a avertizat că astfel de atacuri pun în pericol securitatea energetică internațională.

Conducta CPC, lungă de aproximativ 1 500 de kilometri, transportă petrol din cele mai mari zăcăminte ale Kazahstanului până la Novorossiisk. Prin această rută trec peste 80% din exporturile de țiței ale țării, iar terminalul gestionează aproximativ 2% din oferta mondială de petrol.

În perioada în care terminalul a fost închis, companiile petroliere din Kazahstan au redus semnificativ producția pentru a evita supraaglomerarea capacităților de stocare. Potrivit Reuters, producția zilnică a scăzut de la aproximativ 2,16 milioane de barili în iunie la aproape un milion de barili. Reluarea exporturilor va permite revenirea treptată la nivelurile normale de producție.

Redeschiderea terminalului este importantă și pentru România. Kazahstanul furnizează peste 60% din petrolul importat de statul român, iar o mare parte din țiței ajunge prin Marea Neagră la terminalul offshore Midia, de unde alimentează rafinăria Petromidia, cea mai mare din România. Rafinăria este deținută de grupul Rompetrol, controlat de compania națională kazahă KazMunayGas.

Reluarea livrărilor reduce riscul unor probleme de aprovizionare pentru rafinăriile românești și limitează nevoia de a cumpăra petrol din surse alternative, mai costisitoare.

Republica Moldova importă majoritatea carburanților din România, inclusiv de la grupul Rompetrol, controlat de compania kazahă KazMunayGas, proprietara rafinăriei Petromidia, cea mai mare din România.