Rusia deschide o nouă fereastră comercială cu talibanii: Coca-Cola, pietre prețioase și condimente

Rusia a stabilit un acord comercial cu Afganistanul, controlat de gruparea islamistă extremistă „Taliban”, pentru importul de băuturi carbogazoase și energizante, inclusiv Coca-Cola, care a părăsit piața rusă după începutul războiului din Ucraina. Acordul mai include condimente, pietre prețioase și materii prime pentru industria metalurgică, conform declarațiilor ambasadorului Rusiei în Afganistan, Dmitri Jirnov, pentru agenția RIA Novosti.

„Rusia importă condimente, băuturi carbogazoase și energizante, plante medicinale – lavandă, cimbru, lemn dulce. Și, desigur, vase de gătit pentru pilaf”, a menționat Jirnov.

Produsele principale exportate de Afganistan în Rusia sunt fructele uscate și stafidele, alături de legume și struguri, în volume modeste. Recent, au început să fie importate și rodii din sudul Afganistanului, precum și șofran afgan. Exporturile includ, de asemenea, minereuri de crom, concentrate minerale, rubine și smaralde, acestea reprezentând aproximativ o șesime din importurile rusești din Afganistan.

Pe platformele de comerț online din Rusia, Coca-Cola afgană este deja disponibilă. Un set de nouă doze de 300 ml fiecare se vinde pentru aproximativ 700 de ruble. Fabrica care produce Coca-Cola în Afganistan a fost inaugurată în 2006 de fostul președinte Hamid Karzai și este deținută de compania locală Habib Gulzar Non-Alcoholic Beverages Ltd.

După invazia Ucrainei, The Coca-Cola Company și-a suspendat operațiunile în Rusia. Producția locală a fost înlocuită cu băuturi sub marca „Dobry Cola”, care au o rețetă diferită. Totuși, în primăvara lui 2024, Coca-Cola a depus din nou cereri pentru înregistrarea mărcilor sale comerciale în Rusia, semnalând posibilitatea unei eventuale reveniri pe piață.

Deși regimul taliban nu este recunoscut oficial de niciun stat, inclusiv de Rusia, Kremlinul continuă să mențină relații comerciale și investiții în Afganistan. Președintele Vladimir Putin i-a numit pe talibani „aliați”, iar ministrul de externe Serghei Lavrov i-a descris drept „persoane rezonabile”, în ciuda măsurilor drastice și controversate impuse de regimul lor.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Președintele Kazahstanului, Kasîm-Jomart Tokayev, a anunțat o reformă profundă a sistemului politic al țării, care prevede lichidarea parlamentului bicameral și trecerea la un legislativ unicameral, în cazul în care modificările constituționale vor fi aprobate prin referendum național. Anunțul a fost făcut pe 20 ianuarie, în cadrul ședinței Narodnîi Kurultai, desfășurată la Kîzîlorda, pe care Tokayev a calificat-o drept ultima din istoria acestui organ consultativ, scrie The Insider.

Potrivit Deutsche Welle, este vorba despre cea mai amplă reformă instituțională din 2022 încoace, când Kazahstanul a trecut deja prin modificări constituționale semnificative.

Conform planului prezentat de șeful statului, Senatul și Majilisul vor fi desființate, urmând să fie înlocuite de un parlament unicameral denumit „Kurultai”, format din 145 de deputați, aleși pentru un mandat de cinci ani. Alegerile vor avea loc exclusiv prin sistem proporțional, pe liste de partid, iar circumscripțiile uninominale, reintroduse la scrutinul din 2023, vor fi din nou eliminate.

Totodată, va fi menținută cota obligatorie pentru femei, tineri și persoane cu dizabilități pe listele de partid. Numărul comisiilor parlamentare urmează să fie redus de la 11 la 8, iar președintele legislativului ar putea avea trei vicepreședinți, față de doi în prezent.

Noul parlament va primi atribuții suplimentare, inclusiv participarea la formarea Curții Constituționale, a Camerei Supreme de Audit și a Comisiei Electorale Centrale, instituții care până acum erau în mare parte controlate de președinte.

Un alt element-cheie al reformei este lichidarea Adunării Poporului Kazahstanului, un organism consultativ creat pe vremea fostului președinte Nursultan Nazarbaev, care beneficia de locuri garantate în parlament. Tokayev a declarat că orice formă de cote speciale contravine ideii unui parlament independent, subliniind că noul legislativ „nu are nevoie de tutelă sau control”.

În locul Adunării Poporului și al Narodnîi Kurultai, președintele propune crearea unui nou organ consultativ, Halyk Kenesy (Consiliul Popular), care ar putea primi drept de inițiativă legislativă. Consiliul ar urma să fie compus din 126 de membri, reprezentanți ai organizațiilor civice, structurilor etnoculturale și autorităților locale, toți numiți de președinte.

Totodată, Tokayev a anunțat intenția de a crea funcția de vicepreședinte, care va fi consacrată în Constituție după referendum. Vicepreședintele va fi numit de președinte, cu acordul parlamentului, și va avea atribuții politice și de reprezentare, inclusiv participarea la ședințele legislativului și la contacte internaționale.

Critici: „autonomie mai degrabă simbolică”
Politologul Ivan Preobrajenski, citat de publicația The Insider, consideră că reforma va spori doar simbolic independența parlamentului:

„Tokayev își reconstruiește sistemul de putere pentru propriile obiective, inclusiv pentru tranziția politică pe care a promis-o în 2029. Eliminarea circumscripțiilor uninominale reduce riscul apariției unor deputați independenți, iar partidele sunt deja controlate de președinte. Introducerea funcției de vicepreședinte este esențială — persoana care va ocupa prima acest post va fi percepută automat drept posibil succesor al lui Tokayev”, a declarat analistul.

Pe 21 ianuarie, Tokayev urmează să semneze un decret privind crearea Comisiei Constituționale, care va elabora proiectul de modificare a Legii Fundamentale. Referendumul ar putea avea loc la sfârșitul lunii martie, iar, în cazul aprobării, alegerile pentru noul parlament unicameral ar putea fi organizate la câteva luni distanță.