Șefa de la Agricultură, în ceață privind datoriile la subvenții: AIPA știe mai multe

12 Feb. 2025, 11:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
12 Feb. 2025, 11:53 // Actual //  Ursu Victor

Ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, a oferit un răspuns evaziv în legătură cu datoriile AIPA la subvențiile destinate fermierilor. „Cererile care au fost acumulate anul trecut” sunt acum în procesare, iar „investițiile efectuate în sectorul agricol sunt un motiv de bucurie”, a punctat Catlabuga. Totodată, aceasta a subliniat că derularea și debursarea fondurilor pentru subvenții vor continua pe tot parcursul anului, fără a oferi detalii clare cu privire la sumele restante.

Întrebată despre valoarea datoriilor acumulate, Catlabuga a evitat să furnizeze informații concrete, afirmând doar că AIPA a transmis un comunicat care menționează că banii vor ajunge în conturile fermierilor, dar fără a specifica termenele exacte.

„Sper ca banii să fie disponibili cât mai curând, iar procesarea dosarelor privind dobânzile la credite va fi prioritatea numărul unu pentru agenție, astfel încât fermierii să poată intra în sezonul agricol fără probleme”, a adăugat ministrul.

Ultimele date ale Agenției pentru Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA) arată că în luna ianuarie 2025 au fost debursate 427,2 milioane lei, o creștere de aproximativ 70% față de aceeași perioadă din 2024 și de peste 364% comparativ cu ianuarie 2023. Mai mult de 70% din aceste sume au fost destinate cererilor de subvenții post-investiționale depuse în 2023.

Conform Legii bugetului de stat pentru 2025, Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural are o valoare de 1,7 miliarde lei, dintre care 50 milioane lei sunt alocate pentru măsuri de restructurare în agricultură.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!