Șefa de la Agricultură, în ceață privind datoriile la subvenții: AIPA știe mai multe

12 Feb. 2025, 11:53
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
12 Feb. 2025, 11:53 // Actual //  Ursu Victor

Ministra Agriculturii, Ludmila Catlabuga, a oferit un răspuns evaziv în legătură cu datoriile AIPA la subvențiile destinate fermierilor. „Cererile care au fost acumulate anul trecut” sunt acum în procesare, iar „investițiile efectuate în sectorul agricol sunt un motiv de bucurie”, a punctat Catlabuga. Totodată, aceasta a subliniat că derularea și debursarea fondurilor pentru subvenții vor continua pe tot parcursul anului, fără a oferi detalii clare cu privire la sumele restante.

Întrebată despre valoarea datoriilor acumulate, Catlabuga a evitat să furnizeze informații concrete, afirmând doar că AIPA a transmis un comunicat care menționează că banii vor ajunge în conturile fermierilor, dar fără a specifica termenele exacte.

„Sper ca banii să fie disponibili cât mai curând, iar procesarea dosarelor privind dobânzile la credite va fi prioritatea numărul unu pentru agenție, astfel încât fermierii să poată intra în sezonul agricol fără probleme”, a adăugat ministrul.

Ultimele date ale Agenției pentru Intervenție și Plăți în Agricultură (AIPA) arată că în luna ianuarie 2025 au fost debursate 427,2 milioane lei, o creștere de aproximativ 70% față de aceeași perioadă din 2024 și de peste 364% comparativ cu ianuarie 2023. Mai mult de 70% din aceste sume au fost destinate cererilor de subvenții post-investiționale depuse în 2023.

Conform Legii bugetului de stat pentru 2025, Fondul Național de Dezvoltare a Agriculturii și Mediului Rural are o valoare de 1,7 miliarde lei, dintre care 50 milioane lei sunt alocate pentru măsuri de restructurare în agricultură.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Sept. 2026, 13:04
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Sept. 2026, 13:04 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Banca Națională a Moldovei înăsprește politica monetară și majorează rata de bază cu 1,5 puncte procentuale, până la 9% anual, în încercarea de a tempera presiunile inflaționiste care s-au intensificat în ultimele luni.

Decizia a fost adoptată de Comitetul executiv al BNM, care a stabilit și rata la creditele overnight la 11%, rata pentru operațiunile repo la 9,25% anual și rata la depozitele overnight la 7% anual.

În același timp, normele rezervelor obligatorii au fost menținute la nivelurile actuale: 18% pentru mijloacele atrase în lei moldovenești și în valută neconvertibilă și 26% pentru cele în valută liber convertibilă.

BNM explică menținerea conduitei restrictive prin intensificarea presiunilor inflaționiste atât din partea ofertei, pe fondul scumpirii resurselor energetice, alimentelor și materiilor prime pe piețele internaționale, cât și din partea cererii interne, susținută de creșterea veniturilor disponibile ale populației.

Prin această decizie, banca centrală urmărește să reducă presiunile inflaționiste, să atenueze efectele secundare ale șocurilor de ofertă, să stimuleze economisirea în detrimentul consumului și să readucă inflația în intervalul de variație de ±1,5 puncte procentuale în jurul țintei de 5%.

Inflația anuală a ajuns în luna august la 6,96%, cu 0,62 puncte procentuale peste nivelul din iulie, depășind limita superioară a coridorului țintei BNM.

Totuși, dinamica inflației a fost mai redusă decât anticipa banca centrală în Raportul asupra inflației din august 2026. BNM explică această diferență în principal prin faptul că ajustarea tarifului la gazele naturale a fost întârziată, ceea ce a ținut temporar sub control componenta prețurilor reglementate.

Riscurile externe rămân ridicate. BNM invocă incertitudinile geopolitice, volatilitatea piețelor energetice și perspectivele moderate de creștere economică în zona euro. În același timp, inflația medie anuală din zona euro este așteptată să rămână peste ținta BCE, iar Banca Centrală Europeană a decis să majoreze dobânzile reprezentative cu 25 de puncte de bază începând cu 16 septembrie 2026.

Presiunile vin și dinspre piața energetică. De la începutul lunii septembrie, cotațiile petrolului Brent și ale gazului Dutch TTF au crescut pe fondul reluării ostilităților dintre SUA și Iran, alimentând temerile privind persistența inflației la nivel global.

BNM precizează că va continua să urmărească evoluțiile interne și externe, iar următoarele decizii de politică monetară vor depinde de noile perspective asupra inflației.