Rusia își crește cheltuielile militare la un nou record: războiul va costa 142 miliarde de dolari în 2025

Guvernul Rusiei se pregătește să crească din nou semnificativ cheltuielile bugetare pentru armată, acoperind costurile războiului din Ucraina, care a ajuns deja să îi coste pe contribuabilii ruși 22 trilioane de ruble.

În 2025, bugetul federal va aloca un record de 13,2 trilioane de ruble (aproximativ 142 miliarde de dolari) pentru apărarea națională, conform unui proiect de lege privind bugetul, citat de Bloomberg. Aceasta reprezintă o creștere de 22% față de 2024 și de două ori mai mult față de 2023, când cheltuielile militare au fost de 6,8 trilioane de ruble. Comparativ cu anul 2021, înainte de război, cheltuielile au crescut de aproape patru ori.

Bugetul militar va reprezenta 6,2% din PIB-ul național, un nivel similar cu cel al dictaturilor militare din Africa, cum ar fi Sudanul de Sud. Aproximativ 30% din bugetul federal va fi direcționat către armată, un procent fără precedent de la sfârșitul Uniunii Sovietice.

De asemenea, aproape fiecare al treilea ruble din buget – 12,9 trilioane în total – va fi cheltuit pe capitole clasificate, al căror volum va crește cu 16% față de anul curent. În plus, 3,5 trilioane de ruble vor fi alocate pentru „securitatea națională”, incluzând bugetele pentru poliție, Rosgvardia, comitetele de investigație și alte agenții de forță. În total, armata și forțele de ordine vor consuma 40% din bugetul federal, adică 16,7 trilioane de ruble.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#buget #razboi #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Dosarul fraudelor de la sanatoriul „Speranța” din Vadul lui Vodă avansează cu pași mici, după ce Curtea de Apel Chișinău a respins recursul Procuraturii și a menținut arestul la domiciliu pentru directoarea instituției, Olga Arseni, directorul adjunct și un intermediar. Decizia, pronunțată pe 1 iulie, confirmă hotărârea Judecătoriei Chișinău, sediul Ciocana, care pe 12 iunie schimbase arestul preventiv în arest la domiciliu pentru 30 de zile.

Procurorii contestă măsura, invocând riscuri de influențare a martorilor, distrugere de probe și obstrucționarea anchetei. Până în prezent, anchetatorii au audiat angajați ai sanatoriului, au ridicat documente contabile și au trimis multiple interpelări către instituții publice. Investigația, spun procurorii, este abia la jumătate, iar volumul de probă ce urmează a fi administrat necesită limitarea libertății acuzaților.

Arseni și complicii săi au fost reținuți pe 27 mai, sub acuzațiile de corupere pasivă, trafic de influență și delapidarea averii străine. Potrivit Centrului Național Anticorupție, directoarea ar fi cerut mită între 10.000 și 40.000 de lei pentru aranjarea licitațiilor publice și pentru a tolera nereguli grave în gestionarea sanatoriului. De asemenea, o parte din plățile făcute de pacienți pentru tratamente balneare nu era trecută în contabilitate, banii fiind deturnați în scopuri personale.