Rusia plănuiește un dezastru „mai mare decât la Cernobîl”. A minat o uzină chimică

Inginerii armatei ruse au amplasat explozibili într-o fabrică chimică industrială din Crimeea, lângă ceea ce este descris drept un rezervor de lac cu acid toxic, au informat publicațiile ucrainene.

Oleksandr Prokudin, șeful administrației militare din regiunea Herson, numit de Ucraina, a avertizat recent că detonarea explozivilor va avea ca rezultat un dezastru mai grav decât accidentul din 1986 al Uniunii Sovietice la centrala nucleară de la Cernobîl, scrie The Kyiv Post.

Analistul militar ucrainean Roman Svitan a vorbit despre această construcție, uzina Titan din Crimeea, în timpul unei apariții la postul de știri Apostrophe TV, potrivit Kyiv Post. El a spus că rușii ar putea declanșa explozivii de la uzina — în orașul Armiansk ocupat de ruși — dacă se tem că forțele ucrainene sunt pregătite să atace.

Svitan a declarat că rușii ar putea detona explozibilii de la uzină – aflată în orașul Armiansk, ocupat de Rusia – dacă se vor teme că forțele ucrainene vor ataca.

“Uzina este deja complet minată, inclusiv containerele cu acid, clor și reactivi”, a declarat Svitan, potrivit unei traduceri realizate de Kyiv Post.

“Recent au început să monteze explozibili acolo, deoarece au văzut că Forțele Armate ale Ucrainei [AFU] ar putea traversa [râul] Nipru și ataca Armiansk….Să arunce în aer Titanul Crimeii, ar fi o oportunitate militară pentru ruși, deoarece emisiile chimice pot încetini mișcarea AFU”.

Într-un videoclip postat pe 2 iunie pe Telegram, Prokudin a avertizat că explozibilii care ar putea exploda la uzina Titan din Crimeea vor “elibera mii de tone de substanțe toxice în atmosferă” și vor provoca un incident “mai rău decât Cernobîl”.

“Locuitorii din Republica Crimeea și cel puțin alte șapte regiuni ucrainene vor fi afectați, precum și Turcia [de peste Marea Neagră] și însăși țara agresoare”, a spus el, potrivit unei traduceri realizate de site-ul The New Voice of Ukraine.

Rusia a fost acuzată că a vizat infrastructura ucraineană pe parcursul celor peste 15 luni de război pe care președintele rus Vladimir Putin le-a lansat la 24 februarie 2022.

Săptămâna aceasta, Ucraina a dat vina pe Moscova pentru distrugerea unui baraj din epoca sovietică din Nova Kakhovka, un oraș din regiunea Herson, din sudul Ucrainei, care a provocat inundații masive și a necesitat evacuarea a mii de civili. Oficialii de la Kremlin au declarat că Ucraina a sabotat barajul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dezastru #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

La 30 septembrie 2025, sectorul bancar din Republica Moldova a înregistrat o evoluție robustă, cu active și depozite în creștere, profitabilitate în urcare și indicatori prudențiali situați confortabil peste limitele reglementate, arată datele publicate de Banca Națională a Moldovei, potrivit Băncii Naționale a Moldovei.

Activele totale ale băncilor au ajuns la 181,1 miliarde lei, în creștere cu 6,3% în primele nouă luni ale anului, ceea ce înseamnă un plus de 10,7 miliarde lei. Cea mai mare parte a activelor a fost reprezentată de credite și avansuri la cost amortizat – 54,5% din total (98,6 miliarde lei) –, în condițiile în care componenta de creditare a continuat să se extindă puternic. Soldul brut al creditelor a crescut cu 22,8%, ajungând la 99,2 miliarde lei și reprezentând 54,8% din totalul activelor.

Cele mai dinamice sectoare au fost creditele pentru procurarea sau construcția locuințelor, care au crescut cu 31,3% (până la 24,4 miliarde lei), creditele pentru comerț (+20,1%, până la 20,2 miliarde lei), creditele de consum (+25,1%, până la 18,4 miliarde lei), alte credite (+71,8%) și creditele pentru servicii (+35,6%). Singura categorie în declin a fost cea a împrumuturilor acordate autorităților publice locale, cu o scădere de 14,7%.

Rata creditelor neperformante a urcat ușor, de la unul dintre cele mai scăzute niveluri istorice, până la 4,7%, în timp ce ponderea creditelor expirate s-a redus la 1,4%. Evoluția confirmă o calitate bună a portofoliului de credite, în pofida extinderii accelerate a creditării.

Depozitele au continuat să se majoreze, crescând cu 6,4% în perioada analizată, până la 137,3 miliarde lei. Depozitele persoanelor fizice au avansat cu 8,4%, ajungând la 82,3 miliarde lei, în timp ce depozitele persoanelor juridice au crescut cu 3,6%, până la 54,9 miliarde lei. Depozitele în lei au avut o pondere de 64,8% din total, majorându-se cu peste 6,2 miliarde lei, în timp ce depozitele în valută au constituit 35,2%, cu o creștere de 2 miliarde lei.

Profitul sectorului bancar a însumat 3,4 miliarde lei în primele nouă luni ale anului, în creștere cu 16% față de aceeași perioadă a anului precedent. Majorarea a fost determinată în principal de creșterea veniturilor din dobânzi, care au ajuns la 8,1 miliarde lei (+21,8%), pe fondul intensificării activității de creditare. Rentabilitatea activelor a urcat la 2,5%, iar rentabilitatea capitalului la 15,8%, semnalând un sector eficient și profitabil.

Potrivit BNM, toate băncile au continuat să respecte indicatorii prudențiali de lichiditate. Odată cu intrarea în vigoare a indicatorului de finanțare stabilă netă (NSFR), băncile au raportat un nivel mediu de 170,3%, mult peste limita minimă de 100%. Indicatorul LCR a atins un nivel de 269,7%, semnificativ peste cerințele reglementate, iar principiile lichidității I și III au fost, de asemenea, menținute în limitele stabilite.

Rata fondurilor proprii totale a constituit 25,2%, peste limita minimă de 10%, cu variații între 20,7% și 39,6%, în funcție de bancă. Fondurile proprii au crescut la 24,4 miliarde lei, în special după reflectarea profiturilor și distribuirea dividendelor de către șapte bănci.

Indicatorii privind expunerile mari, expunerile față de persoanele afiliate și poziția dominantă pe piață au fost respectați de ansamblul sectorului, cu o singură excepție: o bancă a depășit limita de 35% atât la cota de active (35,3%), cât și la cea de depozite ale persoanelor fizice (35,7%).