Rusia plănuiește un dezastru „mai mare decât la Cernobîl”. A minat o uzină chimică

11 Iun. 2023, 08:18
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
11 Iun. 2023, 08:18 // Actual //  bani.md

Inginerii armatei ruse au amplasat explozibili într-o fabrică chimică industrială din Crimeea, lângă ceea ce este descris drept un rezervor de lac cu acid toxic, au informat publicațiile ucrainene.

Oleksandr Prokudin, șeful administrației militare din regiunea Herson, numit de Ucraina, a avertizat recent că detonarea explozivilor va avea ca rezultat un dezastru mai grav decât accidentul din 1986 al Uniunii Sovietice la centrala nucleară de la Cernobîl, scrie The Kyiv Post.

Analistul militar ucrainean Roman Svitan a vorbit despre această construcție, uzina Titan din Crimeea, în timpul unei apariții la postul de știri Apostrophe TV, potrivit Kyiv Post. El a spus că rușii ar putea declanșa explozivii de la uzina — în orașul Armiansk ocupat de ruși — dacă se tem că forțele ucrainene sunt pregătite să atace.

Svitan a declarat că rușii ar putea detona explozibilii de la uzină – aflată în orașul Armiansk, ocupat de Rusia – dacă se vor teme că forțele ucrainene vor ataca.

„Uzina este deja complet minată, inclusiv containerele cu acid, clor și reactivi”, a declarat Svitan, potrivit unei traduceri realizate de Kyiv Post.

„Recent au început să monteze explozibili acolo, deoarece au văzut că Forțele Armate ale Ucrainei [AFU] ar putea traversa [râul] Nipru și ataca Armiansk….Să arunce în aer Titanul Crimeii, ar fi o oportunitate militară pentru ruși, deoarece emisiile chimice pot încetini mișcarea AFU”.

Într-un videoclip postat pe 2 iunie pe Telegram, Prokudin a avertizat că explozibilii care ar putea exploda la uzina Titan din Crimeea vor „elibera mii de tone de substanțe toxice în atmosferă” și vor provoca un incident „mai rău decât Cernobîl”.

„Locuitorii din Republica Crimeea și cel puțin alte șapte regiuni ucrainene vor fi afectați, precum și Turcia [de peste Marea Neagră] și însăși țara agresoare”, a spus el, potrivit unei traduceri realizate de site-ul The New Voice of Ukraine.

Rusia a fost acuzată că a vizat infrastructura ucraineană pe parcursul celor peste 15 luni de război pe care președintele rus Vladimir Putin le-a lansat la 24 februarie 2022.

Săptămâna aceasta, Ucraina a dat vina pe Moscova pentru distrugerea unui baraj din epoca sovietică din Nova Kakhovka, un oraș din regiunea Herson, din sudul Ucrainei, care a provocat inundații masive și a necesitat evacuarea a mii de civili. Oficialii de la Kremlin au declarat că Ucraina a sabotat barajul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Realitatea Live

04 Dec. 2025, 17:12
 // Categoria: Slider // Autor:  Grîu Tatiana
04 Dec. 2025, 17:12 // Slider //  Grîu Tatiana

Bulgaria, Grecia și România au semnat la Bruxelles, un Memorandum de Înțelegere care pune în mișcare unul dintre cele mai mari proiecte de infrastructură regională ale ultimilor ani: dezvoltarea unei axe de transport care să conecteze Marea Egee cu Marea Neagră. Documentul stabilește cooperarea celor trei state în cadrul Platformei pentru Coridorul Marea Neagră – Marea Egee și creează baza pentru investiții majore în domeniul rutier, feroviar și fluvial. Comisarul european pentru transporturi și turism, Apostolos Tzitzikostas, a anunțat sprijinul instituțional al Comisiei Europene, calificând proiectul drept un pas decisiv spre o conectivitate mai rapidă și rezilientă în sud-estul Europei, scrie digi24.ro.

Planul include construirea a trei noi poduri peste Dunăre, văzute ca element strategic pentru conectivitatea dintre România și Bulgaria. Va fi edificat un al doilea pod mixt între Ruse și Giurgiu, urmat de un pod Silistra–Călărași și un altul la Nikopol–Turnu Măgurele. Autoritățile din regiune afirmă că aceste proiecte vor reduce congestionările de frontieră, vor crea opțiuni logistice suplimentare și vor asigura infrastructură adaptată inclusiv pentru mobilitate militară, dacă situația o va impune. În paralel, vor fi modernizate liniile de feribot existente, pentru a permite utilizarea lor duală, atât civilă, cât și strategică.

Planul atașat memorandumului descrie trei orientări majore ale coridorului sud–nord, având ca puncte de plecare Atena, Salonic și Alexandroupolis și ca destinații Sofia, Vidin, Ruse și București, cu extensii spre Europa Centrală, Ucraina și Republica Moldova. Astfel, porturile din regiune ar putea beneficia de noi fluxuri comerciale, iar țări precum Republica Moldova ar obține o conectivitate îmbunătățită către rețeaua europeană, ceea ce ar favoriza transportul de mărfuri și posibile proiecte logistice regionale.

Cele trei state au anunțat că vor utiliza fondurile europene disponibile prin Mecanismul pentru Interconectarea Europei și vor include investițiile în următorul buget multianual 2028–2034.

 
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | IGSU ÎN ACȚIUNE: SIMULARE DE ÎNEC PENTRU PREVENIREA TRAGEDIILOR DE VARĂ
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | AGRICULTURA MOLDOVEI, MAI PREGĂTITĂ PENTRU SCHIMBĂRILE CLIMATICE
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | 31 DE SPORTIVI MOLDOVENI LA JOCURILE MONDIALE UNIVERSITARE DE VARĂ 2025
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | PREȘEDINTA MAIA SANDU, ÎN VIZITĂ OFICIALĂ LA VARȘOVIA
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | CEREMONIA DE ABSOLVIRE A PROMOȚIEI 2025 A ACADEMIEI „ȘTEFAN CEL MARE”
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII
NO COMMENT | PRIMUL SUMMIT MOLDOVA-UNIUNEA EUROPEANĂ, ÎN IMAGINI ŞI DECLARAŢII