Rusia plănuiește un dezastru „mai mare decât la Cernobîl”. A minat o uzină chimică

Inginerii armatei ruse au amplasat explozibili într-o fabrică chimică industrială din Crimeea, lângă ceea ce este descris drept un rezervor de lac cu acid toxic, au informat publicațiile ucrainene.

Oleksandr Prokudin, șeful administrației militare din regiunea Herson, numit de Ucraina, a avertizat recent că detonarea explozivilor va avea ca rezultat un dezastru mai grav decât accidentul din 1986 al Uniunii Sovietice la centrala nucleară de la Cernobîl, scrie The Kyiv Post.

Analistul militar ucrainean Roman Svitan a vorbit despre această construcție, uzina Titan din Crimeea, în timpul unei apariții la postul de știri Apostrophe TV, potrivit Kyiv Post. El a spus că rușii ar putea declanșa explozivii de la uzina — în orașul Armiansk ocupat de ruși — dacă se tem că forțele ucrainene sunt pregătite să atace.

Svitan a declarat că rușii ar putea detona explozibilii de la uzină – aflată în orașul Armiansk, ocupat de Rusia – dacă se vor teme că forțele ucrainene vor ataca.

„Uzina este deja complet minată, inclusiv containerele cu acid, clor și reactivi”, a declarat Svitan, potrivit unei traduceri realizate de Kyiv Post.

„Recent au început să monteze explozibili acolo, deoarece au văzut că Forțele Armate ale Ucrainei [AFU] ar putea traversa [râul] Nipru și ataca Armiansk….Să arunce în aer Titanul Crimeii, ar fi o oportunitate militară pentru ruși, deoarece emisiile chimice pot încetini mișcarea AFU”.

Într-un videoclip postat pe 2 iunie pe Telegram, Prokudin a avertizat că explozibilii care ar putea exploda la uzina Titan din Crimeea vor „elibera mii de tone de substanțe toxice în atmosferă” și vor provoca un incident „mai rău decât Cernobîl”.

„Locuitorii din Republica Crimeea și cel puțin alte șapte regiuni ucrainene vor fi afectați, precum și Turcia [de peste Marea Neagră] și însăși țara agresoare”, a spus el, potrivit unei traduceri realizate de site-ul The New Voice of Ukraine.

Rusia a fost acuzată că a vizat infrastructura ucraineană pe parcursul celor peste 15 luni de război pe care președintele rus Vladimir Putin le-a lansat la 24 februarie 2022.

Săptămâna aceasta, Ucraina a dat vina pe Moscova pentru distrugerea unui baraj din epoca sovietică din Nova Kakhovka, un oraș din regiunea Herson, din sudul Ucrainei, care a provocat inundații masive și a necesitat evacuarea a mii de civili. Oficialii de la Kremlin au declarat că Ucraina a sabotat barajul.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#dezastru #Ucraina #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ministerul Finanțelor avertizează, în analiza riscurilor bugetar-fiscale, că Termoelectrica rămâne una dintre cele mai sensibile vulnerabilități ale statului, în pofida faptului că a raportat profit în 2024. Compania este cel mai mare producător de stat de energie termică și electrică din Republica Moldova și furnizează aproximativ 15% din energia electrică a țării și asigură încălzirea centralizată pentru circa 80% din populația municipiului Chișinău.

Termoelectrica a fost creată în 2015, prin fuziunea a trei întreprinderi municipale, moștenind datorii financiare semnificative și o infrastructură îmbătrânită. Compania operează trei centrale de cogenerare, vinde energia electrică către Energocom și livrează direct agent termic consumatorilor din capitală.

Potrivit documentului Ministerului Finanțelor, pentru perioada 2024–2028 a fost aplicat un test de stres care arată că, deși unele modernizări au îmbunătățit eficiența, provocările structurale rămân majore, în special necesarul ridicat de investiții și riscurile asociate ciclului de viață al activelor. Un element cheie semnalat este faptul că ratele de lichiditate „par sănătoase”, însă această imagine este în mare parte artificială.

Ministerul explică faptul că indicatorii de lichiditate sunt îmbunătățiți prin reclasificarea arieratelor vechi, în special a celor 1,3 miliarde de lei datorate către Moldovagaz”, ca datorii pe termen lung. Această mutare reduce datoriile curente și „cosmetizează” indicatorii financiari, fără a rezolva problema de fond.

Testele de stres mai arată o expunere ridicată la riscul valutar. Majoritatea împrumuturilor actuale și viitoare sunt denominate în valută, iar o simplă depreciere a leului ar putea majora pierderile companiei cu circa 90 de milioane de lei. Într-un scenariu combinat – șoc de PIB, curs de schimb și rată a dobânzii – pierderile ar putea crește cu încă 120 de milioane de lei, ceea ce ar genera o presiune fiscală semnificativă.

În paralel, Termoelectrica se confruntă cu scăderea cererii de încălzire urbană, determinată de tendințele demografice din Chișinău și de eficientizarea energetică a clădirilor noi. În același timp, infrastructura învechită reduce fiabilitatea operațională, limitând capacitatea companiei de a-și crește veniturile într-un mod sustenabil.

Ministerul Finanțelor identifică patru riscuri majore pentru buget: dependență bugetară implicită: rolul critic al companiei în sezonul rece o transformă într-un risc fiscal „de facto”, orice avarie majoră putând genera necesitatea unui sprijin bugetar imediat, criza infrastructurii amânată: deși este planificată construcția unei noi centrale de 55 MW cu finanțare de la Banca Mondială, proiectul nu este așteptat înainte de 2027, lăsând o perioadă de expunere critică, politica tarifară cvasi-fiscală: tarifele reglementate de ANRE pot fi întârziate sau limitate din motive sociale și politice, generând costuri nerecuperate care se transformă în pasive ascunse și structură de capital împovărată: datoriile moștenite limitează capacitatea de finanțare și pot amâna modernizarea infrastructurii critice.