Rusia preferă să reducă producția de țiței în loc să-l vândă statelor care plafonează prețul

Rusia nu intenţionează să livreze ţiţei sau produse petroliere statelor care implementează un plafon de preţ, a reafirmat luni vicepremierul rus Alexander Novak, transmite Bloomberg.

În schimb, aceasta va redirecţiona livrările sale de petrol „partenerilor orientaţi către piaţă” sau va reduce producţia, a informat oficialul rus, într-un comunicat.

Novak a reafirmat astfel poziţia ţării sale în contextul în care ţările din G7 intenţionează să anunţe miercuri la ce nivel vor stabili un plafon de preţ pentru ţiţeiul rusesc. Plafonarea, sprijinită şi de Uniunea Europeană, va interzice companiilor să furnizeze servicii, inclusiv transport şi asigurări, pentru livrările de petrol rusesc oriunde în lume, dacă nu este vândut sub pragul convenit.

UE intenţionează să interzică din 5 decembrie importurile de ţiţei rusesc transportat pe mare şi achiziţiile de produse petroliere din Rusia din 5 februarie. SUA şi Marea Britanie au transmis companiilor lor că vor beneficia de o perioadă de graţie, până în 19 ianuarie, pentru a primi navele ruseşti de transport, cu condiţia ca marfa să fi fost încărcată înainte de intrarea în vigoare a plafonării.

Plafonarea preţului va duce la un declin al investiţiilor şi un „potenţial” deficit în livrările de petrol când un astfel de mecanism este aplicat, susţine Novak.

#titei #plafonare #pret #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Statul român, prin Compania Națională „Administrația Porturilor Maritime” S.A. Constanța (CN APM), a depus prima ofertă neangajantă pentru achiziționarea operatorului Portului Internațional Liber Giurgiulești din Republica Moldova – firma ICS Danube Logistics, controlată în prezent de Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD).

Potrivit documentelor obținute de Profit.ro, oferta a fost înregistrată pe 24 aprilie 2025, marcând un prim pas concret al României pentru preluarea singurului port maritim al Republicii Moldova, situat strategic la kilometrul 133,8 al Dunării, în vecinătatea granițelor cu România și Ucraina, scrie profit.ro.

Pentru a susține acest demers, compania românească a lansat o procedură de achiziție de servicii de consultanță în valoare de 2 milioane de lei, necesare evaluării activelor și realizării unui raport de due diligence. Cinci operatori economici au depus oferte pentru acest contract, urmând ca firma câștigătoare să finalizeze analiza în termen de trei săptămâni.

Tranzacția este urmărită cu atenție și de alți potențiali investitori strategici. Printre aceștia se numără MBF Port Burgas din Bulgaria, controlată de frații Kiril și Georgi Domuschiev – oameni de afaceri influenți și proprietari ai clubului de fotbal Ludogorets Razgrad. De asemenea, BERD a anunțat anterior că poartă discuții și cu investitori din Turcia, Olanda și Danemarca.

Portul Giurgiulești este singurul port maritim al Republicii Moldova și un nod logistic crucial, conectat trimodal – pe cale ferată, rutier și fluvial. În 2023, portul a înregistrat un record de 2,17 milioane de tone de mărfuri transbordate, o creștere de aproape 19% față de anul precedent.

Terminalele portului permit importul de combustibili, îngrășăminte și materiale de construcții, precum și exportul de cereale, ulei, șrot și deșeuri metalice. Giurgiulești funcționează și ca port satelit al Constanței, de unde vin livrări regulate de produse esențiale.

Directorul general al Danube Logistics SRL, Mathias von Tucher, a declarat recent că accentul operațional va fi pus pe nevoile importatorilor și exportatorilor moldoveni, menționând investiții în infrastructura cerealieră și digitalizarea operațiunilor.

BERD a devenit unic proprietar legal al portului în 2021, după ce a sprijinit financiar proiectul încă din 1995. Banca internațională a anunțat că urmărește atragerea unui investitor strategic capabil să continue dezvoltarea infrastructurii portuare și să asigure stabilitatea economică a proiectului.

Deși obiectivele guvernului român sunt în prezent confidențiale din rațiuni de concurență, sursele oficiale arată că Bucureștiul tratează acest proiect ca un obiectiv de interes strategic pentru întărirea conectivității regionale, a cooperării economice cu Republica Moldova și a prezenței în bazinul Mării Negre și Dunării.