Rusia rămâne fără minți luminate: Cel mai mare exod de cercetători din ultimii 25 de ani

Conflictul armat dintre Rusia și Ucraina a declanșat un exod fără precedent al oamenilor de știință ruși, stabilind un record negativ în ultimele două decenii și jumătate. Potrivit cercetării realizate de Andrei Lovakov de la Centrul German de Studii în Învățământ Superior și Știință, între 2022 și 2024, Rusia a pierdut anual aproximativ 0,8% dintre cercetătorii activi incluși în baza de date Scopus, care conține 856.853 de profiluri de autori cu afiliere în Rusia.

Pentru comparație, înainte de război, rata anuală de pierdere a cercetătorilor era mult mai mică, variind între 0,05% și 0,17%. Ritmul actual de migrație este de peste 4 ori mai mare decât în perioada de dinaintea invaziei Ucrainei și a atins un nivel record din anul 2000 încoace – atunci, 0,88% dintre cercetători au părăsit țara.

Datele arată că exodul intelectual din Rusia a fost o tendință constantă în ultimele 25 de ani, cu o scurtă perioadă de redresare în prima jumătate a anilor 2010, când numărul cercetătorilor care soseau în Rusia depășea pe cel al celor care plecau. Criza s-a acutizat din nou în 2018, iar după izbucnirea războiului, procesul a explodat: între 2021 și 2023, rata netă de migrație a cercetătorilor a scăzut de la minus 0,17 la minus 0,83, al doilea cel mai slab rezultat din istorie. Chiar și în anii 1990, pierderile erau mai mici, cu un coeficient de migrație între minus 0,36 și minus 0,64.

Cei mai mulți cercetători ruși care au părăsit țara s-au stabilit în Germania, SUA și Elveția, dar în ultimii ani a crescut interesul și pentru destinații mai puțin tradiționale, precum Armenia, Emiratele Arabe Unite și Kazahstan. În schimb, așa-numitele „țări prietene” – China și India – nu au înregistrat un aflux semnificativ de specialiști ruși. Un indiciu al corectitudinii analizei lui Lovakov este scăderea bruscă a coeficientului de migrație în Elveția (de la minus 0,018 în 2019 la minus 0,294 în 2024), cel mai probabil ca urmare a deciziei CERN de a întrerupe colaborarea cu cercetătorii ruși.

Exodul a afectat toate domeniile științei, dar cele mai mari pierderi s-au înregistrat în fizică, astronomie, informatică și matematică – domenii în care Rusia avea tradițional un potențial puternic. Lovakov avertizează că această tendință reprezintă un semnal de alarmă major pentru sistemul academic rus, subminând grav capacitatea de inovație a țării și reducând influența științifică a Rusiei la nivel global. „Exodul fără precedent al cercetătorilor ruși va avea consecințe pe termen scurt și lung, atât pentru sistemul academic din Rusia, cât și pentru comunitatea științifică internațională”, concluzionează studiul.

Deși nu există date oficiale complete despre amploarea exodului, alte surse confirmă indirect magnitudinea fenomenului. De exemplu, între 2022 și 2023, aproximativ 11,1% dintre dezvoltatorii ruși de software de pe GitHub și-au schimbat țara de reședință în profilurile publice. Un alt studiu realizat în 2024 de cercetătorii britanici Maia Chankseliani și Elizaveta Belkina, folosind datele ORCID, indică faptul că aproximativ 2.500 de cercetători au părăsit Rusia după februarie 2022.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#savanti #migrație #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Piața imobiliară din Republica Moldova a înregistrat una dintre cele mai puternice creșteri de prețuri din ultimii ani, chiar dacă locuințele din Chișinău rămân mai ieftine decât în majoritatea capitalelor europene. Potrivit celor mai recente date publicate de Global Property Guide, prețul mediu al apartamentelor din Chișinău a ajuns la 1.749 de euro pentru un metru pătrat, cu 27,7% mai mult decât în urmă cu doi ani și cu 63,5% peste nivelul de la sfârșitul anului 2023.

Analiza Global Property Guide, actualizată în octombrie 2026, compară prețurile locuințelor din 81 de piețe imobiliare și 237 de orașe din întreaga lume. Datele arată diferențe între capitale, atât în ceea ce privește costul unui metru pătrat, cât și ritmul de scumpire a proprietăților.

În Chișinău, după o perioadă de creșteri accelerate, piața dă primele semne de stabilizare. În trimestrul II al anului 2026, prețul mediu al apartamentelor a scăzut cu 1,1% față de trimestrul precedent, de la 1.768 la 1.749 de euro pe metru pătrat. Comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut, scumpirea este de numai 1,7%, mult sub ritmul înregistrat în perioada 2024–2025.

Totuși, diferența față de acum aproape trei ani rămâne mare. În ultimul trimestru din 2023, un metru pătrat de apartament în Chișinău costa în medie 1.070 de euro. În prezent, pentru aceeași suprafață, cumpărătorii trebuie să achite cu aproximativ 679 de euro mai mult. Astfel, un apartament de 60 de metri pătrați, evaluat teoretic la 64.200 de euro la sfârșitul anului 2023, ar costa acum aproape 105.000 de euro, adică cu peste 40.000 de euro mai mult.

Comparativ cu alte capitale din regiune, Chișinăul continuă să aibă printre cele mai mici prețuri. La București, metrul pătrat costă în medie 2.312 euro, cu aproximativ 32% mai mult decât în Capitala Republicii Moldova. La Kiev, prețul este de 2.005 euro, la Sofia de 2.538 de euro, iar la Budapesta ajunge la 3.553 de euro.

O situație interesantă se înregistrează în România, unde prețurile apartamentelor din București au crescut cu 39,1% în ultimii doi ani și au depășit ritmul de scumpire din Chișinău. Și în Sofia, majorarea a fost de 37,9%, în timp ce la Belgrad prețurile au avansat cu 30,2%, iar la Budapesta cu 29,4%.

La polul opus se află unele dintre cele mai scumpe orașe din Europa. La Zurich, prețul mediu al unui metru pătrat ajunge la 18.499 de euro, de peste zece ori mai mult decât în Chișinău. În centrul Luxemburgului, un metru pătrat costă 10.471 de euro, la Copenhaga 10.048 de euro, la Paris 9.630 de euro, iar la Amsterdam 8.545 de euro.

Deși locuințele sunt mult mai scumpe în aceste orașe, evoluția prețurilor a fost diferită. În Luxemburg, proprietățile s-au ieftinit cu 6,5% în ultimii doi ani, în timp ce la Londra scăderea a fost de 2,9%. Amsterdam a înregistrat o reducere ușoară, de 0,2%, iar în Paris prețurile au crescut cu 3,8%.

La nivel mondial, cele mai ridicate prețuri sunt raportate în Hong Kong, unde metrul pătrat costă în medie 24.184 de dolari, urmat de Zurich și Singapore, unde prețul ajunge la 17.110 dolari.

Datele Global Property Guide arată că, în ansamblu, 55 dintre cele 81 de piețe analizate au înregistrat creșteri anuale ale prețurilor locuințelor. Majorarea mediană a fost de 3,7%, ceea ce evidențiază continuarea presiunilor asupra piețelor imobiliare, dar cu diferențe semnificative între regiuni.

#imobil #scumpire #Chisinau