Rusia recurge la alcool pentru a salva piața de combustibil: benzină cu etanol în loc de petrol

Autoritățile ruse intenționează să permită utilizarea alcoolului etilic în producția de benzină, pe fondul penuriei de combustibil cauzate de atacurile cu drone ucrainene asupra rafinăriilor. Potrivit agenției Interfax, Ministerul de Finanțe al Federației Ruse a elaborat modificări la Codul Fiscal care prevăd zero acciz pentru alcoolul etilic denaturat folosit în producerea benzinei AI-92, scrie TheMoscowTimes.

Măsura este concepută pentru a face rentabilă producția de benzină pe bază de alcool și ar urma să fie aplicată în cazul în care aprovizionarea pieței interne devine insuficientă, au explicat surse citate de Interfax. Propunerile au fost incluse în documentele pentru a doua lectură a bugetului federal în Duma de Stat.

Conform Kommersant, rafinăriile vor putea crește proporția de alcool în benzină până la 10%, față de limita actuală de 1,5%. Estimările Ministerului Energiei arată că aceasta ar permite suplimentarea pieței interne cu 100.000 tone de combustibil pe lună.

În plus față de alcool, autoritățile iau în calcul ridicarea interdicției pentru utilizarea m-monometilanilinei (MMA) — un aditiv pentru creșterea cifrei octanice, interzis în majoritatea țărilor din cauza toxicității și riscului cancerigen. În Rusia, MMA a fost utilizat până în 2016.

Decizia vine după o perioadă de lovituri masive cu drone asupra sectorului petrolier rus: din august, 22 de rafinării au fost lovite, unele fiind forțate să-și oprească producția. Ca rezultat, rafinarea petrolului a scăzut în iulie–septembrie cu 10%, până la 4,86 milioane barili/zi — minimul ultimilor cinci ani.

Criza a dus la penurii acute de benzină în regiuni din Extremul Orient rus până în zona centrală a țării, unele autorități impunând limite la achizițiile de combustibil „într-o singură mână”. Pentru a calma piața, guvernul a interzis exportul de benzină și motorină și a eliminat taxele la import, permițând achiziții din China, Singapore și Coreea de Sud.

Experții avertizează însă că următoarea criză ar putea lovi piața de combustibil pentru aviație. În noiembrie, consultantul energetic Maxim Diachenko a declarat pentru RBC că relaxarea standardelor de producție — inclusiv permiterea fabricării motorinei de iarnă prin amestec de motorină de vară cu kerosen — poate duce la creșterea bruscă a prețurilor la combustibilul de aviație, punând în pericol sectorul aerian.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Capitalul social al complexului „Arena Națională” urmează să fie majorat cu 61,97 milioane de lei, echivalentul a 3,13 milioane de euro, potrivit unui proiect de hotărâre a Guvernului promovat de Agenția Proprietății Publice. Banii, alocați din bugetul de stat, sunt destinați achitării obligațiilor față de partenerul privat în cadrul contractului de parteneriat public-privat pentru construcția Arenei Naționale.

Contractul de parteneriat public-privat a fost semnat la 24 august 2018, iar statul și-a asumat rambursarea investiției realizate de partenerul privat conform unui grafic de plăți care se încheie în 2030. Valoarea totală a contractului este de 44,53 milioane de euro.

Plățile au fost împărțite în 24 de tranșe. Primele două au fost de câte 5 milioane de euro, după care au urmat plăți anuale. Până în 2025, statul a achitat 28,95 milioane de euro către partenerul privat. Pentru perioada 2026–2030 au mai rămas de achitat 15,58 milioane de euro, în 10 tranșe. Ultima plată este programată pentru anul 2030.

Din această sumă, pentru anul 2026 sunt prevăzute două tranșe, în valoare totală de 3,13 milioane de euro. Pentru achitarea lor, în bugetul de stat au fost prevăzute până la 61,97 milioane de lei, bani care urmează să fie transferați către SRL „Arena Națională” prin majorarea capitalului social.

Suma în lei a fost calculată la un curs estimativ de 19,79 lei pentru un euro, iar documentele arată că există riscul ca diferența de curs să genereze necesitatea unor bani suplimentari. SRL „Arena Națională” a solicitat deja o suplimentare de 2,3 milioane de lei pentru acoperirea integrală a plății.

Autorii proiectului precizează că majorarea capitalului social nu reprezintă o investiție nouă în Arena Națională, ci este legată de obligațiile contractuale asumate de stat în 2018. În lipsa alocării banilor, există riscul ca statul să nu-și poată executa obligațiile față de partenerul privat, ceea ce ar putea genera litigii și alte consecințe financiare.

Termenul pentru achitarea tranșelor aferente anului 2026 a expirat la 24 iunie, iar autorii propun ca hotărârea să intre în vigoare imediat după publicarea în Monitorul Oficial.

Potrivit unui raport al Curții de Conturi, Arena Chișinău nu își poate acoperi cheltuielile de bază și a înregistrat pierderi nete de 37,5 milioane de lei, în pofida unui capital social de aproape 966 de milioane de lei. Raportul mai relevă că partenerul privat a fost selectat fără concurență reală, la concurs fiind depusă o singură ofertă. De asemenea, contractul nu ar fi conținut clauze suficient de clare privind repartizarea riscurilor și transferul bunurilor.