Rusia va întrerupe livrările de gaze spre Bulgaria și Polonia. Economia Europei ar avea de suferit

Oficialii din Polonia și Bulgaria au declarat marți că Rusia suspendă livrările de gaze naturale din țările lor, după ce au refuzat să-și plătească proviziile în ruble rusești.

Guvernele celor doua țări membre ale Uniunii Europene și NATO au declarat că gigantul energetic rus Gazprom le-a informat că întrerupe livrările de gaz începând de miercuri, scrie Reuters.

Suspendările ar fi primele de când președintele rus Vladimir Putin a declarat luna trecută că țările „neprietenoase” ar trebui să plătească pentru gaz în ruble în loc de dolari și euro. Nicio țară, cu excepția Ungariei, nu a fost de acord să plătească în ruble.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

Dacă Gazprom suspendă livrările către alte țări, ar putea provoca probleme economice Europei, provocând creșterea prețurilor la gaze și, posibil, ducând la raționalizare. Germania este deosebit de vulnerabilă din cauza dependenței sale puternice de gazul rusesc. În acest caz va fi afectată și economia Rusiei.

Polonia a fost un susținător puternic al Ucrainei în timpul invaziei ruse. Este un punct de tranzit pentru armele pe care Statele Unite și alte națiuni occidentale le-au furnizat Ucrainei.

Guvernul polonez a confirmat săptămâna aceasta că trimite tancuri către armata Ucrainei. Marți, a anunțat o listă de sancțiuni care vizează 50 de oligarhi și companii ruși, inclusiv Gazprom.

#livrari de gaz #polonia #Energie #Bulgaria

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Marile porturi europene sunt copleșite de un val de marfă care blochează rutele comerciale și provoacă întârzieri majore în lanțurile de aprovizionare, atrag atenția companiile de transport și logistică. Cauzele? Politicile tarifare imprevizibile ale fostului președinte american Donald Trump, care au reconfigurat fluxurile globale de comerț, și nivelul extrem de scăzut al apelor fluviului Rin, care limitează capacitatea de încărcare a barjelor, scrie Financial Times.

„Toate huburile mari sunt supraaglomerate”, avertizează Caesar Luikenaar, director general al WEC Lines, companie de transport maritim din Olanda. Cele mai afectate sunt porturile Rotterdam, Anvers și Hamburg, unde întârzierile se întind pe zile întregi, atât pentru nave maritime, cât și pentru transportul pe apă intern.

Potrivit operatorului german Contargo, barjele așteaptă în medie 66 de ore pentru încărcare în Anvers și 77 de ore în Rotterdam – dublu față de timpii normali. La Anvers, navele maritime ajung cu 3–5 zile întârziere, ceea ce blochează lanțul întreg până la consumatorul final.

Albert van Ommen, directorul grupului Euro-Rijn, spune că situația este comparabilă cu haosul din timpul pandemiei: „Este cel mai grav blocaj de la criza Covid încoace”.

Creșterea cu peste 7% a volumelor de containere venite din Asia către Europa, pe fondul tarifelor ridicate impuse de SUA, a accentuat colapsul operațional. „Europa a început să absoarbă o parte importantă din marfa care altădată era destinată pieței americane”, a explicat Casper Ellerbaek, director în cadrul DHL Germania.

La toate acestea se adaugă dezorganizarea produsă de ruperea alianței dintre Maersk și MSC, cele mai mari linii maritime din lume, care a condus la reconfigurări de rute și terminale, amplificând haosul.

Operatorii portuari, inclusiv giganții ECT și DP World, admit că traficul este „foarte intens” și că sunt în curs de angajări masive și investiții în echipamente, dar avertizează că problema nu va fi rezolvată curând.

„Aceasta nu este o situație care se va rezolva rapid. Poate dura ani până când investițiile în capacitate vor acoperi cererea”, a declarat Luikenaar.

Portul Anvers-Bruges, prin autoritatea sa publică, recunoaște o „congestie prelungită și accentuată”, dar susține că sistemele funcționează în limitele planificate. Totuși, în spatele acestor „limite” se ascund întârzieri majore și clienți care așteaptă marfa cu zilele sau chiar săptămânile.