Rușii au cheltuit peste 6 miliarde de dolari pe proprietăți imobiliare din Dubai

Cetăţenii ruşi au cheltuit cel puţin 6,3 miliarde de dolari pe proprietăţi imobiliare din Dubai de la începutul războiului din Ucraina, potrivit unui raport al laboratorului de cercetare al Observatorului Fiscal al UE al Școlii de Economie din Paris.

Potrivit datelor studiate de experți, de la începutul invaziei ruse în Ucraina până la începutul anului 2024, rușii ar putea cheltui 2,4 miliarde de dolari pentru achiziționarea de imobile în Dubai, iar cetățenii ruși au investit încă 3,9 miliarde de dolari pentru achiziția obiectelor în construcție. , în acest din urmă caz s-a făcut doar prima plată de 10-20%, iar costul final poate fi semnificativ mai mare.

Potrivit unor scurgeri de informații pe care le bazează autorii raportului, înainte de începerea războiului, rușii dețineau proprietăți imobiliare în Dubai în valoare de 3,7 miliarde de dolari, doar cetățenii Indiei și Marii Britanii au investit mai mult în emirate decât cetățenii ruși. Autorii raportului notează că cifra de 6,3 miliarde de dolari este o estimare imprecisă, deoarece cercetătorii au folosit o varietate de surse, inclusiv contracte de utilități și contracte de chirie.

Autorii raportului au clarificat că rușii au început să vândă imobilele care au fost achiziționate în 2022–2023. Potrivit Bloomberg, afluxul de oameni și de capital încetinește, iar cei care s-au stabilit în Dubai își reduc investițiile și se întorc în Rusia sau caută oportunități de a se muta în țări mai prielnice vieții.

„Tendința este descendentă”, mai puțini ruși stabilindu-se în Emiratele Arabe Unite, potrivit lui Philippe Amarant, directorul Orientului Mijlociu la Henley & Partners, care prestează servicii de acordare a cetățeniei în schimbul investițiilor: „Unii dintre clienții mei ruși și-au redus investițiile în imobilile din Dubai achiziționate acum doi ani. Și-au lăsat mici investiții aici și s-au întors la Moscova, alții s-au mutat în alte jurisdicții accesibile și foarte atractive, cum ar fi Mauritius. Potrivit companiei imobiliare Betterhomes, deținătorii de pașapoarte rusești, care au ocupat locul 1 în 2022 la achizițiile imobiliare din Emiratele Arabe Unite, au trecut pe locul 3 în 2023.

Potrivit bancherilor care lucrează în Dubai, deși clasa de mijloc în general nu are dificultăți în deschiderea și menținerea conturilor bancare, unii ruși sancționați au fost respinși. Probleme au apărut și pentru cei asociați cu persoane sau funcționari sancționați din Rusia.

O verificare mai amănunțită este acum efectuată în legătură cu companiile rusești. Acest lucru se datorează atât presiunilor din partea Statelor Unite, care încearcă să prevină eludarea sancțiunilor, cât și faptului că, în februarie, Financial Action Task Force (FATF) a scos Emiratele Arabe Unite de pe lista neagră: acum autoritățile încearcă să-și demonstreze angajamentul față de normele FATF. În conformitate cu sancțiunile SUA, reglementările privind persoanele fizice și juridice din Rusia au fost înăsprite în ultimele luni de bănci precum Emirates NBD Bank, Mashreqbank, First Abu Dhabi Bank și filiala din Dubai a băncii de stat egiptene Banque Misr.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ruși #imobile #achizitie #Dubai

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova ar putea ajunge, pentru prima dată în istoria sa, la un acord cu Fondul Monetar Internațional care să nu prevadă finanțare directă, ci să fie axat pe evaluarea reformelor și consolidarea credibilității statului. Declarațiile au fost făcute de ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță, în cadrul emisiunii Exclusiv TV.

Potrivit ministrului, tradițional, relația Moldovei cu FMI a fost asociată cu reforme în schimbul finanțării, însă situația s-a schimbat. În prezent, țara se află într-o etapă în care finanțarea oferită de Uniunea Europeană este suficientă pentru investiții, iar împrumuturile pentru cheltuieli curente nu mai sunt necesare. „Pentru investiții avem bani suficienți. Pe cheltuieli curente nici nu trebuie să ne împrumutăm”, a subliniat Gavriliță.

Ministrul a explicat că există trei tipuri de acorduri cu FMI: acorduri cu finanțare, acorduri cu posibilitatea de finanțare în caz de criză și acorduri fără finanțare, axate pe reforme și recomandări. Un astfel de acord, chiar fără bani, funcționează ca o garanție pentru alți parteneri externi, oferind o evaluare pozitivă a responsabilității și angajamentului statului.

„Există probabilitatea să ajungem la un acord cu FMI fără finanțare, dar care să conțină un ‘diagnostic’ clar: ce trebuie să funcționeze, ce trebuie îmbunătățit și cum. Acest lucru ne ajută în relația cu Uniunea Europeană, cu băncile internaționale și cu alți parteneri”, a menționat ministrul Finanțelor.

Totodată, Andrian Gavriliță a anunțat că, în următorii ani, Republica Moldova ar putea ieși pe piața internațională a eurobondurilor, ceea ce ar reprezenta un nou pas de maturizare economică. „Cel mai probabil, suntem ultima țară din Europa sau dintre statele candidate care nu este prezentă pe piața eurobondurilor. Trebuie să mergem în această direcție și să ne pregătim”, a afirmat oficialul.

Ministrul a subliniat că reacția pieței la comportamentul Guvernului va spori responsabilitatea autorităților, iar existența unui datorii tranzacționate pe piață va oferi o imagine reală a Moldovei pentru investitori și mediul de afaceri european. În plus, acest lucru ar putea deschide accesul companiilor moldovenești la finanțare externă.

În context social, Gavriliță a accentuat necesitatea creșterii gradului de ocupare a forței de muncă. Potrivit acestuia, mai puțin de jumătate din populația aptă de muncă este încadrată în câmpul muncii, iar statul trebuie să stimuleze dorința și capacitatea oamenilor de a lucra. „Statul trebuie să ajute copiii, persoanele cu dizabilități și vârstnicii. Cei care pot munci trebuie să fie parte a pieței muncii, să plătească taxe și să participe activ la economie”, a declarat ministrul.

În concluzie, șeful de la Finanțe a subliniat că principala provocare a Republicii Moldova nu mai este lipsa banilor pentru investiții, ci capacitatea de a le implementa rapid și eficient. „Cheltuielile curente și salariile trebuie acoperite din venituri proprii. Nu avem dreptul să le finanțăm din datorii”, a punctat Andrian Gavriliță.