Rușii au cheltuit peste 6 miliarde de dolari pe proprietăți imobiliare din Dubai

Cetăţenii ruşi au cheltuit cel puţin 6,3 miliarde de dolari pe proprietăţi imobiliare din Dubai de la începutul războiului din Ucraina, potrivit unui raport al laboratorului de cercetare al Observatorului Fiscal al UE al Școlii de Economie din Paris.

Potrivit datelor studiate de experți, de la începutul invaziei ruse în Ucraina până la începutul anului 2024, rușii ar putea cheltui 2,4 miliarde de dolari pentru achiziționarea de imobile în Dubai, iar cetățenii ruși au investit încă 3,9 miliarde de dolari pentru achiziția obiectelor în construcție. , în acest din urmă caz s-a făcut doar prima plată de 10-20%, iar costul final poate fi semnificativ mai mare.

Potrivit unor scurgeri de informații pe care le bazează autorii raportului, înainte de începerea războiului, rușii dețineau proprietăți imobiliare în Dubai în valoare de 3,7 miliarde de dolari, doar cetățenii Indiei și Marii Britanii au investit mai mult în emirate decât cetățenii ruși. Autorii raportului notează că cifra de 6,3 miliarde de dolari este o estimare imprecisă, deoarece cercetătorii au folosit o varietate de surse, inclusiv contracte de utilități și contracte de chirie.

Autorii raportului au clarificat că rușii au început să vândă imobilele care au fost achiziționate în 2022–2023. Potrivit Bloomberg, afluxul de oameni și de capital încetinește, iar cei care s-au stabilit în Dubai își reduc investițiile și se întorc în Rusia sau caută oportunități de a se muta în țări mai prielnice vieții.

„Tendința este descendentă”, mai puțini ruși stabilindu-se în Emiratele Arabe Unite, potrivit lui Philippe Amarant, directorul Orientului Mijlociu la Henley & Partners, care prestează servicii de acordare a cetățeniei în schimbul investițiilor: „Unii dintre clienții mei ruși și-au redus investițiile în imobilile din Dubai achiziționate acum doi ani. Și-au lăsat mici investiții aici și s-au întors la Moscova, alții s-au mutat în alte jurisdicții accesibile și foarte atractive, cum ar fi Mauritius. Potrivit companiei imobiliare Betterhomes, deținătorii de pașapoarte rusești, care au ocupat locul 1 în 2022 la achizițiile imobiliare din Emiratele Arabe Unite, au trecut pe locul 3 în 2023.

Potrivit bancherilor care lucrează în Dubai, deși clasa de mijloc în general nu are dificultăți în deschiderea și menținerea conturilor bancare, unii ruși sancționați au fost respinși. Probleme au apărut și pentru cei asociați cu persoane sau funcționari sancționați din Rusia.

O verificare mai amănunțită este acum efectuată în legătură cu companiile rusești. Acest lucru se datorează atât presiunilor din partea Statelor Unite, care încearcă să prevină eludarea sancțiunilor, cât și faptului că, în februarie, Financial Action Task Force (FATF) a scos Emiratele Arabe Unite de pe lista neagră: acum autoritățile încearcă să-și demonstreze angajamentul față de normele FATF. În conformitate cu sancțiunile SUA, reglementările privind persoanele fizice și juridice din Rusia au fost înăsprite în ultimele luni de bănci precum Emirates NBD Bank, Mashreqbank, First Abu Dhabi Bank și filiala din Dubai a băncii de stat egiptene Banque Misr.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ruși #imobile #achizitie #Dubai

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Modelul economic al regiunii din stânga Nistrului se confruntă cu dificultăți tot mai mari, iar situația bugetară indică probleme structurale serioase. Concluzia aparține expertului în politici economice de la IDIS Viitorul, Veaceslav Ioniță, prezentată în cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță” din 6 martie 2026.

Potrivit economistului, între cele două maluri ale Nistru există diferențe majore în ceea ce privește structura bugetară, veniturile și cheltuielile publice. Pe malul drept al râului, bugetul public este format din mai multe componente – bugetul de stat, bugetele autorităților publice locale, bugetul asigurărilor sociale și cel al asigurărilor medicale. În schimb, în regiunea din stânga Nistrului există doar bugetul regional și bugetele locale, fără bugete separate pentru asigurări sociale sau medicale.

Un alt aspect semnalat de expert este lipsa de transparență privind executarea bugetului în regiune. Dacă pe malul drept datele privind veniturile și cheltuielile sunt publice, în stânga Nistrului aceste informații nu sunt făcute publice.

Pentru anul 2026, autoritățile autoproclamate din regiune au planificat venituri bugetare mai mici decât cele din 2024 și 2025, iar cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere. „Deficitul bugetar este foarte mare – aproape jumătate din bugetul regiunii este acoperit din deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Potrivit economistului, modul în care este acoperit deficitul bugetar rămâne secretizat. El presupune însă că o parte importantă a acestuia ar putea proveni din diferențele legate de prețul gazelor naturale. În regiune, gazul este vândut la prețuri foarte mici – între 1,7 ruble pentru populație și până la 5 ruble pentru agenții economici, în timp ce costurile de transport și distribuție sunt de aproximativ 0,5 ruble.

Comparativ cu malul drept, deficitul bugetar al regiunii din stânga Nistrului raportat la PIB este de aproximativ trei ori mai mare. Dacă în Republica Moldova deficitul este acoperit în principal din împrumuturi, în regiunea transnistreană acesta provine din surse care nu sunt făcute publice.

Diferențe importante apar și în ceea ce privește veniturile bugetare pe cap de locuitor. În 2015, acestea erau de 15,3 mii lei pe malul drept și 12 mii lei pe malul stâng. În 2025, veniturile au ajuns la 51,6 mii lei în dreapta Nistrului și la 18,1 mii lei în stânga. Pentru 2026 sunt estimate aproximativ 57 mii lei pe cap de locuitor pe malul drept și doar 14,8 mii lei pe malul stâng. Astfel, veniturile bugetare pe cap de locuitor sunt în prezent de aproape patru ori mai mari în dreapta Nistrului.

În același timp, presiunea fiscală este semnificativ mai mică în regiunea transnistreană. Dacă în Republica Moldova veniturile bugetare reprezintă aproximativ 35% din PIB, în stânga Nistrului acestea sunt de circa 20%. De asemenea, regiunea nu aplică TVA, principala sursă de venit a bugetului Republicii Moldova.

Diferențe majore se observă și în nivelul cheltuielilor publice pe cap de locuitor. În 2015 acestea erau de 16,3 mii lei pe malul drept și de 22,5 mii lei pe malul stâng. În 2025, cheltuielile au ajuns la 59,2 mii lei pe malul drept, în timp ce în stânga Nistrului au fost de 25,5 mii lei. Pentru 2026 sunt estimate cheltuieli de 66,1 mii lei pe cap de locuitor în dreapta Nistrului și doar 24,8 mii lei în stânga.

„În ultimii zece ani, pe malul drept cheltuielile publice pe cap de locuitor au crescut de peste patru ori, în timp ce în stânga Nistrului au rămas practic la același nivel”, a subliniat expertul.

Veaceslav Ioniță mai afirmă că, în trecut, nivelul mai ridicat al cheltuielilor pe cap de locuitor în regiune era posibil deoarece deficitul bugetar era acoperit din surse externe sau neclare. În prezent însă, acest model nu mai funcționează. La o populație estimată la aproximativ 300 de mii de locuitori, regiunea cheltuie de circa trei ori mai puțin decât malul drept.

În ultimii doi ani, diferențele s-au accentuat. Dacă pe malul drept economia s-a stabilizat, inflația a revenit la niveluri normale, iar cheltuielile guvernamentale pe cap de locuitor au crescut cu aproximativ 12%, în stânga Nistrului acestea au scăzut cu circa 27%.

„Acești doi ani sunt cei mai dramatici pentru malul stâng al Nistrului”, a concluzionat Veaceslav Ioniță.

Potrivit expertului, singurul domeniu în care regiunea transnistreană a investit mai mult decât malul drept este infrastructura rutieră. În ultimii zece ani, malul drept a alocat aproximativ 0,9% din PIB pentru reparația drumurilor, în timp ce în stânga Nistrului acest indicator a fost de aproximativ 1,2%.

În concluzie, economistul susține că modelul economic al regiunii din stânga Nistrului nu mai funcționează în parametrii anteriori. Veniturile bugetare sunt în scădere, cheltuielile se reduc, iar o parte semnificativă a acestora continuă să fie acoperită din surse netransparente, ceea ce pune sub semnul întrebării sustenabilitatea financiară a regiunii.