Rușii vor să intre în schema gazelor din Moldova! Planuri grandioase de construcție a unei conducte magistrale

La data de 23 decembrie 2022, Consiliul de administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat, în cadrul ședinței ordinare, Planul de investiţii al S.A. „Moldovagaz” pentru anul 2023, în valoare de 1,8 mil. de lei și Planurile de investiții ale celor 12 întreprinderi afiliate S.A. „Moldovagaz”, în valoare totală de 121,8 mil. de lei. S-a aprobat planul de dezvoltare, cu excepția construcției gazoductelor magistrale. La acest subiect se va reveni după aprobarea Strategiei energetice Moldova – 2050, în condițiile în care respectivele gazoducte vor fi considerate strategice. Ambii operatori ai sistemului de transport trebuie să examineze posibilitățile de redirecționare a fluxurilor prin rețelele existente cât și fortifcarea și creștrea capacității acestora.

Adițional, au fost aprobate Planul de investiţii al S.R.L. „Moldovatransgaz” pentru anul 2023, în valoare de 63,9 mil de lei.

Astfel, potrivit planului de investiții al Moldovatransgaz, intenționa proiectarea și construcția-montaj a conductei magistrale de transport gaze Drochia-Ungheni, care au fost incluse în Planul de dezvoltare a rețelei de transport „Moldovatransgaz” SRL pentru perioada 2020-2029. Ulterior, în planul de investiții pentru anul 2021, a fost preconizată elaborarea studiului de fezabilitate a obiectului nominalizat, lucrări care au fost executate și prezentate beneficiarului în același an.

Punctul de plecare al traseului magistral al conductei de gaze este punctul de legătură la SC Drochia, iar punctul final este legătura Platformei „C” a gazoductului Iaşi-Chişinău. Conform Studiului de fezabilitate, traseele propuse pentru construcția gazoductului magistral traversează UTA: Drochia, Rîşcani, Glodeni, Făleşti, Ungheni. Proiectul prevede construcția unui gazoduct cu lungimea de cca 87,5 km, DN 630mm, utilizarea țevilor din oțel pentru o presiune de lucru de până la 5.4 MPa.

Moldovatransgaz susține că urmare a situației instabilă din vecinătate, ce poate duce la modificarea rutelor prin teritoriul Ucrainei și Rusiei, sunt prevăzute principalele direcții strategice pentru asigurarea fiabilității aprovizionării cu gaze naturale pentru consumatorii RM (inclusiv regiunea Transnistreană), prin punctele Alekseevka Drochia în modul revers, iar din partea Isaccea-Orlovka prin sistemul RI-ȘDKRI și SC Vulcănești în modul revers și de la Ungheni” prin Ungheni-Chișinău.

Moldovatransgaz este compania subsidiară a Moldovagaz care a fost fondată în anul 1999. Gazprom deține 50% din acțiuni, Agenția Proprietății Publice a Republicii Moldova 35,33%, Comitetul de gestionare a patrimoniului din Transnistria 13,44%, persoanele fizice și juridice 1,23%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#magisatrala #conductă #Moldovatransgaz

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.