Rușii vor să intre în schema gazelor din Moldova! Planuri grandioase de construcție a unei conducte magistrale

26 Dec. 2022, 09:38
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
26 Dec. 2022, 09:38 // Actual //  bani.md

La data de 23 decembrie 2022, Consiliul de administrație al Agenției Naționale pentru Reglementare în Energetică (ANRE) a aprobat, în cadrul ședinței ordinare, Planul de investiţii al S.A. „Moldovagaz” pentru anul 2023, în valoare de 1,8 mil. de lei și Planurile de investiții ale celor 12 întreprinderi afiliate S.A. „Moldovagaz”, în valoare totală de 121,8 mil. de lei. S-a aprobat planul de dezvoltare, cu excepția construcției gazoductelor magistrale. La acest subiect se va reveni după aprobarea Strategiei energetice Moldova – 2050, în condițiile în care respectivele gazoducte vor fi considerate strategice. Ambii operatori ai sistemului de transport trebuie să examineze posibilitățile de redirecționare a fluxurilor prin rețelele existente cât și fortifcarea și creștrea capacității acestora.

Adițional, au fost aprobate Planul de investiţii al S.R.L. „Moldovatransgaz” pentru anul 2023, în valoare de 63,9 mil de lei.

Astfel, potrivit planului de investiții al Moldovatransgaz, intenționa proiectarea și construcția-montaj a conductei magistrale de transport gaze Drochia-Ungheni, care au fost incluse în Planul de dezvoltare a rețelei de transport „Moldovatransgaz” SRL pentru perioada 2020-2029. Ulterior, în planul de investiții pentru anul 2021, a fost preconizată elaborarea studiului de fezabilitate a obiectului nominalizat, lucrări care au fost executate și prezentate beneficiarului în același an.

Punctul de plecare al traseului magistral al conductei de gaze este punctul de legătură la SC Drochia, iar punctul final este legătura Platformei „C” a gazoductului Iaşi-Chişinău. Conform Studiului de fezabilitate, traseele propuse pentru construcția gazoductului magistral traversează UTA: Drochia, Rîşcani, Glodeni, Făleşti, Ungheni. Proiectul prevede construcția unui gazoduct cu lungimea de cca 87,5 km, DN 630mm, utilizarea țevilor din oțel pentru o presiune de lucru de până la 5.4 MPa.

Moldovatransgaz susține că urmare a situației instabilă din vecinătate, ce poate duce la modificarea rutelor prin teritoriul Ucrainei și Rusiei, sunt prevăzute principalele direcții strategice pentru asigurarea fiabilității aprovizionării cu gaze naturale pentru consumatorii RM (inclusiv regiunea Transnistreană), prin punctele Alekseevka Drochia în modul revers, iar din partea Isaccea-Orlovka prin sistemul RI-ȘDKRI și SC Vulcănești în modul revers și de la Ungheni” prin Ungheni-Chișinău.

Moldovatransgaz este compania subsidiară a Moldovagaz care a fost fondată în anul 1999. Gazprom deține 50% din acțiuni, Agenția Proprietății Publice a Republicii Moldova 35,33%, Comitetul de gestionare a patrimoniului din Transnistria 13,44%, persoanele fizice și juridice 1,23%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.