Rușii strânși în colț: ameninţă că închid ambasada de la Sofia dacă nu se revine asupra expulzării 70 de diplomaţi ruşi

01 Iul. 2022, 04:42
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Iul. 2022, 04:42 // Actual //  bani.md

Premierul bulgar Kiril Petkov – rămas interimar, după ce a fost demis prin moţiune de cenzură – a cerut joi Rusiei să-şi retragă „ultimatumul diplomatic” prin care a ameninţat cu închiderea ambasadei sale de la Sofia dacă guvernul bulgar nu revine asupra deciziei de a expulza 70 de diplomaţi ruşi.

Guvernul de la Sofia a anunţat marţi expulzarea a 70 de diplomaţi ruşi, invocând faptul că aceştia ar lucra pentru serviciile secrete ruse. Decizia a amplificat tensiunile dintre Rusia şi Bulgaria, ţări cu relaţii tradiţional bune, dar care s-au degradat după ce premierul Kiril Petkov, un proeuropean care a studiat în SUA, la Harvard, a susţinut ferm Ucraina în urma agresiunii ruse, potrivit Reuters, preluată de Agerpres.
Potrivit MAE rus, decizia expulzării celor 70 de diplomaţi a fost luată de guvernul bulgar „la cererea unor forţe externe”.

Petkov a fost demis săptămâna trecută prin moţiune de cenzură, iar preşedintele Rumen Radev ar urma să-i încredinţeze încă o dată mandatul de a forma guvernul, înaintea convocării din nou a anticipatelor. Dar socialiştii bulgari, care au făcut parte din coaliţia lui Petkov, l-au acuzat pe acesta că a luat singur decizia de a expulza diplomaţii ruşi, pe care ei o consideră nejustificată, şi au anunţat că din acest motiv nu vor susţine un nou guvern condus de actualul premier.
În acest timp, ambasadoarea Rusiei la Sofia, Eleonora Mitrofanova, a remis joi către MAE bulgar o notă diplomatică în care cere ca până vineri la prânz Bulgaria să revină asupra expulzării diplomaţilor ruşi. În caz contrar, a mai transmis Mitrofanova, conform MAE bulgar, ea va cere Moscovei să ia în calcul închiderea completă a ambasadei ruse de la Sofia.

Eleonora Mitrofanova nu a făcut nicio declaraţie publică despre această notă diplomatică, dar a calificat expulzarea diplomaţilor ruşi drept un „pas ostil fără precedent”.

În ce-l priveşte, premierul Kiril Petkov a cerut joi Rusiei să-şi retragă această notă şi să menţină deschise canalele diplomatice între Bulgaria şi Rusia „în spiritul relaţiilor trecute şi viitoare” dintre cele două ţări. El a subliniat că, chiar şi după plecarea celor 70 de diplomaţi ruşi, ambasada rusă la Sofia va rămâne cu un număr suficient de diplomaţi, de 43, faţă de cei 12 diplomaţi ai ambasadei bulgare la Moscova.

13 Iun. 2026, 10:02
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
13 Iun. 2026, 10:02 // Actual //  Ursu Victor

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!