Ce deține China atât de mult din Ucraina? Aproape 10% din terenul arabil aparține Beijingului

01 Iul. 2022, 09:20
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
01 Iul. 2022, 09:20 // Actual //  bani.md

Invazia Rusiei din Ucraina provoacă foamete la nivel mondial și creșterea accelerată a prețurilor la alimente, iar viitoarele perturbări ale lanțurilor de aprovizionare vor amplifica și mai mult această nenorocire, scrie Elisabeth Braw, de la American Enterprise Institute, în The Wall Street Journal.

Multe țări realizează acum că ar trebui să producă mai multe alimente, însă ele și-au vândut o mare parte a celor mai bune pământuri Chinei, care se folosește de ele pentru a-și hrăni propria populație.

Acum câțiva ani China a cumpărat aproape 10% din terenul arabil al Ucrainei. Țările ar trebui să înceapă să-i verifice pe cei care le cumpără terenurile agricole, tot așa cum o fac deja în cazul anumitor tehnologii cruciale.

„Nu poate exista o soluție eficientă la criza alimentară globală fără reintegrarea pe piețele mondiale a producției alimentare ucrainene, dar și a celei de alimente și fertilizatori a Rusiei”, a declarat pe 24 iunie secretarul general al ONU António Guterres, avertizând că planeta se confruntă cu mai multe cazuri de foamete anul acesta, iar în 2023 va fi chiar mai rău.

Însă cerealele și alte alimente ucrainene nu vor ajunge nicicând prea curând pe piața globală din cauza blocării rutelor maritime de către Rusia. Ucraina exportă ceva grâne pe piețele globale pe calea ferată, prin Polonia și România, însă aceste variante sunt complicate și scumpe. Înainte de război Ucraina își exporta prin porturile maritime în jur de 90% din cereale.

Invazia Rusiei din Ucraina provoacă foamete la nivel mondial și creșterea accelerată a prețurilor la alimente, iar viitoarele perturbări ale lanțurilor de aprovizionare vor amplifica și mai mult această nenorocire, scrie Elisabeth Braw, de la American Enterprise Institute, în The Wall Street Journal.

Multe țări realizează acum că ar trebui să producă mai multe alimente, însă ele și-au vândut o mare parte a celor mai bune pământuri Chinei, care se folosește de ele pentru a-și hrăni propria populație.

Acum câțiva ani China a cumpărat aproape 10% din terenul arabil al Ucrainei. Țările ar trebui să înceapă să-i verifice pe cei care le cumpără terenurile agricole, tot așa cum o fac deja în cazul anumitor tehnologii cruciale.

Nu poate exista o soluție eficientă la criza alimentară globală fără reintegrarea pe piețele mondiale a producției alimentare ucrainene, dar și a celei de alimente și fertilizatori a Rusiei”, a declarat pe 24 iunie secretarul general al ONU António Guterres, avertizând că planeta se confruntă cu mai multe cazuri de foamete anul acesta, iar în 2023 va fi chiar mai rău.

Însă cerealele și alte alimente ucrainene nu vor ajunge nicicând prea curând pe piața globală din cauza blocării rutelor maritime de către Rusia. Ucraina exportă ceva grâne pe piețele globale pe calea ferată, prin Polonia și România, însă aceste variante sunt complicate și scumpe. Înainte de război Ucraina își exporta prin porturile maritime în jur de 90% din cereale.

Invazia Rusiei din Ucraina provoacă foamete la nivel mondial și creșterea accelerată a prețurilor la alimente, iar viitoarele perturbări ale lanțurilor de aprovizionare vor amplifica și mai mult această nenorocire, scrie Elisabeth Braw, de la American Enterprise Institute, în The Wall Street Journal.

Multe țări realizează acum că ar trebui să producă mai multe alimente, însă ele și-au vândut o mare parte a celor mai bune pământuri Chinei, care se folosește de ele pentru a-și hrăni propria populație.

Acum câțiva ani China a cumpărat aproape 10% din terenul arabil al Ucrainei. Țările ar trebui să înceapă să-i verifice pe cei care le cumpără terenurile agricole, tot așa cum o fac deja în cazul anumitor tehnologii cruciale.

„Nu poate exista o soluție eficientă la criza alimentară globală fără reintegrarea pe piețele mondiale a producției alimentare ucrainene, dar și a celei de alimente și fertilizatori a Rusiei”, a declarat pe 24 iunie secretarul general al ONU António Guterres, avertizând că planeta se confruntă cu mai multe cazuri de foamete anul acesta, iar în 2023 va fi chiar mai rău.

Însă cerealele și alte alimente ucrainene nu vor ajunge nicicând prea curând pe piața globală din cauza blocării rutelor maritime de către Rusia. Ucraina exportă ceva grâne pe piețele globale pe calea ferată, prin Polonia și România, însă aceste variante sunt complicate și scumpe. Înainte de război Ucraina își exporta prin porturile maritime în jur de 90% din cereale.

Invazia Rusiei din Ucraina provoacă foamete la nivel mondial și creșterea accelerată a prețurilor la alimente, iar viitoarele perturbări ale lanțurilor de aprovizionare vor amplifica și mai mult această nenorocire, scrie Elisabeth Braw, de la American Enterprise Institute, în The Wall Street Journal.

Multe țări realizează acum că ar trebui să producă mai multe alimente, însă ele și-au vândut o mare parte a celor mai bune pământuri Chinei, care se folosește de ele pentru a-și hrăni propria populație.

Acum câțiva ani China a cumpărat aproape 10% din terenul arabil al Ucrainei. Țările ar trebui să înceapă să-i verifice pe cei care le cumpără terenurile agricole, tot așa cum o fac deja în cazul anumitor tehnologii cruciale.

„Nu poate exista o soluție eficientă la criza alimentară globală fără reintegrarea pe piețele mondiale a producției alimentare ucrainene, dar și a celei de alimente și fertilizatori a Rusiei”, a declarat pe 24 iunie secretarul general al ONU António Guterres, avertizând că planeta se confruntă cu mai multe cazuri de foamete anul acesta, iar în 2023 va fi chiar mai rău.

Însă cerealele și alte alimente ucrainene nu vor ajunge nicicând prea curând pe piața globală din cauza blocării rutelor maritime de către Rusia. Ucraina exportă ceva grâne pe piețele globale pe calea ferată, prin Polonia și România, însă aceste variante sunt complicate și scumpe. Înainte de război Ucraina își exporta prin porturile maritime în jur de 90% din cereale.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

14 Iun. 2026, 08:54
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
14 Iun. 2026, 08:54 // Actual //  Ursu Victor

Șase cetățeni georgieni au fost condamnați de justiția franceză pentru implicarea într-o schemă sofisticată de furt al unor opere rare ale literaturii ruse din biblioteci prestigioase din Paris și Lyon, relatează publicația Le Monde.

Potrivit anchetatorilor, gruparea a înlocuit sistematic volumele originale cu copii realizate special pentru a nu trezi suspiciuni. Printre autorii vizați s-au numărat Aleksandr Pușkin, Mihail Lermontov și Evgheni Baratînski.

Cinci bărbați și o femeie au fost găsiți vinovați de asociere în vederea comiterii de infracțiuni, iar o parte dintre aceștia au fost condamnați și pentru furtul unor bunuri care fac parte din patrimoniul cultural.

Printre inculpați se numără doi cetățeni georgieni extrădați în Franța după ce au fost condamnați în alte state europene pentru fapte similare. Un bărbat în vârstă de 50 de ani, condamnat anterior în Lituania pentru organizarea furtului unor publicații din secolul al XIX-lea, a primit cea mai severă pedeapsă: șapte ani de închisoare și interdicție pe viață de a intra pe teritoriul Franței după executarea pedepsei. Un alt inculpat, condamnat anterior în Estonia, a primit patru ani de detenție.

Alți doi membri ai grupării au fost judecați în lipsă, după ce au fost arestați în Georgia, stat care nu își extrădează cetățenii. Tribunalul penal din Paris i-a condamnat la câte șase ani de închisoare și a emis mandate de arestare pe numele lor.

În pledoaria finală, procurorul a descris operațiunea drept „un adevărat jaf al unor comori culturale”, desfășurat la scară largă, cu minuțiozitate și cinism.

Furturile au avut loc în 2023 la biblioteca Diderot a Școlii Normale Superioare din Lyon, la Biblioteca Națională a Franței și la biblioteca universitară de limbi și civilizații din Paris.

Ancheta a stabilit că suspecții vizitau inițial bibliotecile sub pretextul cercetării academice. Ei fotografiau volumele rare și le măsurau cu atenție, după care reveneau ulterior cu reproduceri realizate la dimensiuni identice, pe care le schimbau cu exemplarele originale.

Printre cărțile furate se numără șase ediții ale operelor lui Pușkin, două ediții ale lui Lermontov și o ediție a lui Baratînski. Prejudiciul total provocat instituțiilor culturale franceze este estimat la aproximativ 770.000 de euro.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!