Rușii taie gazul Transnistriei și cer provocări contra Chișinăului! Planul lui Kirienko, dezvăluit de Slusari

Transnistria se confruntă cu o criză energetică fără precedent, după ce Federația Rusă ar fi redus brusc volumele de gaz livrate regiunii separatiste, anunță membrul Consiliului de Administrație Energocom, Alexandr Slusari.

„Statiile de comprimare sunt închise, uzinele au început deja să trimită muncitorii în șomaj tehnic, iar până la sfârșitul săptămânii se așteaptă sistarea totală a activității industriale din lipsă de gaz metan”, a declarat Slusari într-o postare publică. El a avertizat că inclusiv alimentarea cu metan pentru transport ar putea fi oprită în scurt timp.

Mai grav, Slusari spune că în regiune circulă informații potrivit cărora autoritățile de la Tiraspol ar fi fost condiționate de Kremlin să lanseze „provocări directe” la adresa Chișinăului, ca preț pentru reluarea livrărilor de gaze.

„Se vorbește că această cerință ar veni chiar din partea lui Serghei Kirienko, adjunctul administrației prezidențiale a Federației Ruse și responsabilul de dosarul Transnistriei. Este o amenințare indirectă, dar foarte clară”, a precizat Slusari.

Gazprom a mai sistat livărările de metan în stânga Nistrului, de la 1 ianuarie 2025, iat începând cu 14 februarie, livrările în Transnistria au fost reluate conform următoarei scheme. Compania ungară MET Gas and Energy Marketing AG livrează gaz la granița cu Moldova. Offshore-ul din Dubai plătește pentru gaz, iar la graniță, gazul (3,2 milioane metri cubi) este preluat de Moldovagaz și trimis la Tiraspol pe baza unei plăți anticipate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#transnitria #gaz #Rusia

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Prețul petrolului de tip Brent a crescut brusc cu 5%, ajungând miercuri la 70,22 dolari pe baril, pe fondul escaladării periculoase a tensiunilor dintre Israel și Iran, relatează Reuters și Financial Times. Creșterea vine după mai multe luni de presiune descendentă, cauzată de creșterea producției în cadrul alianței OPEC+, care părea să stabilizeze piața petrolieră.

Reacția pieței reflectă temerile tot mai mari legate de un posibil conflict militar major în Orientul Mijlociu, după ce SUA au început evacuarea parțială a personalului diplomatic din Irak, Kuweit și Bahrain. În paralel, Pentagonul a autorizat retragerea voluntară a familiilor militarilor din întreaga regiune.

Tensiunea a crescut și mai mult după ce CBS News a relatat, citând oficiali americani, că Israelul este pregătit să lanseze o operațiune militară împotriva Iranului, iar potrivit The New York Times, Teheranul a elaborat deja un plan de răspuns cu atacuri masive asupra Israelului și bazelor americane.

Ministrul iranian al Apărării, Aziz Nasirzadeh, a declarat miercuri:

„Dacă ne va fi impus un conflict, toate bazele militare americane din regiune sunt în raza noastră de acțiune și vom lovi fără ezitare”. În acest climat, negocierile privind programul nuclear iranian s-au blocat, iar președintele Donald Trump a declarat că este „tot mai puțin optimist” în privința unui acord. Termenul-limită de 60 de zile pentru finalizarea negocierilor expiră joi, iar SUA, Iranul și Omanul — mediator în acest proces — nu au confirmat o posibilă întâlnire anunțată de Teheran pentru duminică.

Potrivit Helimei Croft, fost analist CIA și actual director pentru piețe de mărfuri la RBC Capital Markets, evacuarea parțială a personalului american este un indiciu clar al unui risc real:

„Aceste decizii nu se iau ușor. Ele presupun o evaluare serioasă a riscurilor. Zona devine tot mai periculoasă”. Prețurile au revenit ușor joi dimineață, Brent coborând la 69 dolari, iar WTI la 67,4 dolari, dar temerile persistă.

Anterior, în luna aprilie, Brent se tranzacționa sub 68 de dolari, iar în mai a coborât chiar sub 60 de dolari, în urma deciziei OPEC+ de a accelera producția. Însă explozia tensiunilor geopolitice a resetat brusc dinamica pieței.