Rușii taie gazul Transnistriei și cer provocări contra Chișinăului! Planul lui Kirienko, dezvăluit de Slusari

09 Iun. 2025, 09:44
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
09 Iun. 2025, 09:44 // Actual //  Ursu Victor

Transnistria se confruntă cu o criză energetică fără precedent, după ce Federația Rusă ar fi redus brusc volumele de gaz livrate regiunii separatiste, anunță membrul Consiliului de Administrație Energocom, Alexandr Slusari.

„Statiile de comprimare sunt închise, uzinele au început deja să trimită muncitorii în șomaj tehnic, iar până la sfârșitul săptămânii se așteaptă sistarea totală a activității industriale din lipsă de gaz metan”, a declarat Slusari într-o postare publică. El a avertizat că inclusiv alimentarea cu metan pentru transport ar putea fi oprită în scurt timp.

Mai grav, Slusari spune că în regiune circulă informații potrivit cărora autoritățile de la Tiraspol ar fi fost condiționate de Kremlin să lanseze „provocări directe” la adresa Chișinăului, ca preț pentru reluarea livrărilor de gaze.

„Se vorbește că această cerință ar veni chiar din partea lui Serghei Kirienko, adjunctul administrației prezidențiale a Federației Ruse și responsabilul de dosarul Transnistriei. Este o amenințare indirectă, dar foarte clară”, a precizat Slusari.

Gazprom a mai sistat livărările de metan în stânga Nistrului, de la 1 ianuarie 2025, iat începând cu 14 februarie, livrările în Transnistria au fost reluate conform următoarei scheme. Compania ungară MET Gas and Energy Marketing AG livrează gaz la granița cu Moldova. Offshore-ul din Dubai plătește pentru gaz, iar la graniță, gazul (3,2 milioane metri cubi) este preluat de Moldovagaz și trimis la Tiraspol pe baza unei plăți anticipate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

25 Oct. 2026, 10:46
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
25 Oct. 2026, 10:46 // Actual //  Ursu Victor

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a lansat un nou atac verbal la adresa imigranților, în timpul unui miting electoral desfășurat sâmbătă, 24 octombrie, în statul Georgia. Liderul de la Casa Albă a calificat Libia, Yemenul, Haiti și Somalia drept țări „jalnice” și s-a întrebat de ce Statele Unite primesc imigranți din aceste state, în loc să încurajeze venirea cetățenilor din Norvegia, Suedia sau Danemarca.

Declarațiile au fost făcute în localitatea Perry, în cadrul unui eveniment organizat pentru susținerea candidaților republicani înaintea alegerilor pentru Congresul american din 3 noiembrie, relatează presa internațională.

„De ce trebuie să primim mereu oameni din țări jalnice? De ce nu putem primi oameni din Norvegia, Suedia sau Danemarca?”, a declarat Trump în fața susținătorilor săi, reluând o formulare controversată utilizată și în timpul primului său mandat prezidențial.

Președintele american a lansat atacuri deosebit de dure la adresa comunității somaleze din Statele Unite, pe care a acuzat-o, fără să prezinte dovezi, de fraude și de refuzul de a munci.

„98% dintre oamenii pe care îi avem aici din Somalia nu lucrează. Nici nu au nevoie să lucreze, pentru că fură foarte mult. Toți au câte un Mercedes-Benz”, a afirmat Trump.

Liderul american a continuat cu afirmații denigratoare despre inteligența imigranților somalezi, susținând că aceștia ar avea un coeficient de inteligență scăzut, dar că ar trăi mai bine decât cetățenii americani care muncesc. Declarațiile reprezintă acuzații și generalizări ale președintelui, nu constatări susținute de date statistice prezentate la miting.

Trump l-a criticat și pe senatorul democrat Jon Ossoff, pe care l-a acuzat că susține politici favorabile imigrației din state considerate de administrația sa drept riscante. Discursul a avut loc în contextul campaniei electorale pentru alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial, în care republicanii încearcă să își consolideze pozițiile în Congres.

Imigrația reprezintă una dintre temele centrale ale politicii administrației Trump. De la revenirea la Casa Albă, președintele a promovat măsuri restrictive privind intrarea și șederea cetățenilor străini, inclusiv intensificarea deportărilor, înăsprirea controalelor la frontieră și limitarea unor programe de protecție temporară.

Printre statele vizate de schimbările politicii migratorii se numără Venezuela, Haiti și Somalia. Administrația a luat măsuri pentru încetarea unor forme de protecție temporară și a impus noi restricții privind vizele și admiterea cetățenilor străini. Unele dintre aceste decizii au fost contestate în instanțele americane.