Rușii vor munci mai mult, pentru a susține războiul lui Putin în Ucraina. Măsura amintește de Al Doilea Război Mondial

Asociația Antreprenorilor ”Avanti” a propus introducerea unei săptămâni de lucru de șase zile în Rusia, ca în timpul Marelui Război Patriotic. Este de remarcat faptul că inițiativa a apărut atunci când întreaga lume discută activ despre reducerea timpului de lucru, iar companiile trec treptat la un program de patru zile.

Inițiatorii explică: Rusia, în ansamblu, a rezistat foarte bine sancțiunilor, dar acum economia are nevoie de sprijin suplimentar, pentru că a crescut foarte mult. Introducerea perioadei de șase zile va contribui la realizarea unui progres tehnologic și industrial, la consolidarea suveranității economice și la reducerea dependenței de alte țări.

Antreprenorii și-au amintit și de experiența Marelui Război Patriotic: atunci locuitorii URSS lucrau șase și șapte zile pe săptămână. Cinci zile a fost introdus abia în 1967.
Duma de Stat este gata să schimbe legea
Duma de Stat nu a apreciat ideea unei săptămâni de lucru de șase zile. Iaroslav Nilov, președintele Comisiei Dumei de Stat pentru Muncă, Politică Socială și Afaceri, a declarat pentru NEWS.ru că, în conformitate cu legislația actuală a muncii, unele întreprinderi din Rusia lucrează deja cu o săptămână de lucru de șase zile, pe baza sarcini stabilite de stat. Aici nu este necesară o reglementare suplimentară, iar în unele cazuri poate fi chiar periculoasă, crede el.

Trebuie remarcat faptul că, de obicei, Duma de Stat adoptă doar proiecte de lege înaintate de președinte, guvern, grupuri mari comune de deputați și senatori sau membri ai Rusiei Unite (partidul lui Putin).

Până acum, în Rusia au existat discuții active despre introducerea unei săptămâni de lucru de patru zile. În iunie 2019, Dmitri Medvedev, care la acea vreme ocupa postul de prim-ministru al Federației Ruse, a exprimat ideea unei posibile tranziții la o săptămână de patru zile. Acesta a făcut referire la experiența companiilor străine care au trecut la un astfel de program și au reușit să crească productivitatea muncii.

Acum, Codul Muncii al Federației Ruse stabilește o săptămână de lucru de cinci zile, care durează 40 de ore.

În practică, sub amenințarea concedierii, rușii lucrează adesea fără a ține cont de ore suplimentare și fără a fi plătite orele suplimentare .

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#ruși #razboi #munca

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.