Planul Marshall pentru Ucraina: Cine reconstruiește, cum dispare corupția și sunt recuperați banii din Rusia

23 Mai 2023, 04:52
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
23 Mai 2023, 04:52 // Actual //  bani.md

Războiul declanșat de Vladimir Putin în țara vecină a produs pierderi de zeci de mii de vieți omenești, dar și pagube materiale de sute de miliarde de euro. O fundație cu sediul la Washington a întocmit un raport denumit ”Planul Marshall pentru Ucraina” în care este detaliată strategia privind reconstrucția țării după război, pe termen mediu și lung.

Printre factorii cheie consemnați de Fundația Germană Marshall din Statele Unite, în raportul său sunt investițiile private, transparența și responsabilitatea, cât și activele Rusiei înghețate din străinătate, ce trebuie să fie folosite la reconstrucția Ucrainei, potrivit GMFUS.

Începând cu Conferința de Reconstrucție de la Londra din iunie 2023, alianța ucraineană ar trebui să adopte o viziune mai strategică asupra reconstrucției Ucrainei, cu un ochi către planificarea pe termen mediu și lung.

Raportul ”Planul Marshal pentru Ucraina” conține cinci factori cheie ai reconstrucției țării, care ar trebui prioritizați.

1.Investițiile private

Cel puțin inițial, donatorii trebuie să împartă riscul cu investitorii și să ofere asigurare de război. Ar trebui creat un fond fiduciar multilateral pentru investiții pentru a asigura această asigurare și pentru a completa eforturile naționale. Fondul ar trebui să fie deschis doar investitorilor din țările care ajută Ucraina în timpul războiului.

2.Tranziția energetică

Infrastructura energetică distrusă a Ucrainei ar trebui reconstruită în conformitate cu obiectivele UE de decarbonizare, permițând economiei țării să treacă într-un viitor net zero. Ucraina ar trebui să se alăture politicilor emblematice ale UE în materie de climă, înainte de aderarea la blocul deplin.

3.Activele înghețate ale Rusiei

Fondurile publice înghețate ale Rusiei ar trebui investite temporar, veniturile fiind puse la dispoziția Ucrainei și ar trebui pregătită o conferință internațională de revendicare pentru a face Rusia să plătească, deși într-un mod legal și transparent, pentru a-i ajuta direct pe cei afectați de agresiunea rusă.

4.Transparență și responsabilitate

Continuarea ajutorului trebuie condiționată de continuarea reformei anticorupție. Pentru a asigura implementarea, societatea civilă trebuie să participe la un proces de reconstrucție care să adere la principiile descentralizării.

5.Coordonarea donatorilor

Noua platformă de coordonare a donatorilor G7 și a altor organizații internaționale pentru Ucraina trebuie să fie mai bine gândită pentru a reuși. Ar trebui adăugată capacitatea sa de planificare strategică, iar structura sa de conducere ar trebui refăcută.

Concluzia

Inversarea traiectoriei economice a Ucrainei, dezvoltarea populației sale și permiterea țării să se integreze cu succes în economia europeană și mondială necesită o creștere susținută, pe termen lung. Recomandările din acest raport sunt factori care vor ajuta la punerea Ucrainei pe drumul către o redresare rapidă.

Să menționăm faptul că Fundația Germană Marshall, cu sediul la Washington DC, în Statele Unite, a fost înființată de fostul cancelar al germaniei, Willy Brandt în anul 1972.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

08 Sept. 2026, 16:26
 // Categoria: Actual // Autor:  Ursu Victor
08 Sept. 2026, 16:26 // Actual //  Ursu Victor

Rezultatele PISA 2025 arată decalaje în sistemul educațional din Republica Moldova. Astfel, mai mult de jumătate dintre elevi nu ating nivelul minim de competențe la matematică și citire, iar la științe situația este doar puțin mai bună. Cele mai mari diferențe apar între elevii din orașe și cei din sate, precum și între instituțiile mari și școlile cu puțini elevi.

Potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării, la științe, elevii din mediul urban au acumulat în medie 447 de puncte, în timp ce elevii din mediul rural au obținut 391 de puncte.

Decalajele sunt și la celelalte discipline evaluate. Diferența dintre elevii din mediul urban și rural este de 51 de puncte la matematică și de 55 de puncte la citire.

Directoarea Agenției Naționale pentru Curriculum și Evaluare, Lilia Ivanov, a explicat că punctajele PISA sunt calculate pe o scară internațională și nu pot fi comparate direct cu sistemul de note de la 1 la 10. Aproximativ 20 de puncte PISA corespund unui an de studii.

Astfel, diferența dintre performanțele elevilor din orașe și cele ale elevilor din sate echivalează, estimativ, cu un decalaj de aproximativ 2,5–2,8 ani de școlarizare.

Diferențe și mai mari sunt înregistrate în funcție de dimensiunea instituției de învățământ. La toate cele trei domenii evaluate, elevii din școlile mari au obținut, în medie, cu 60–65 de puncte mai mult decât cei din instituțiile mici.

La științe, 58,6% dintre elevii din școlile mici nu ating nivelul de bază, comparativ cu doar 28% dintre elevii din instituțiile mari.

La matematică, proporția celor care nu ating nivelul minim este de 68% în școlile mici, față de 37,4% în cele mari. La citire, diferența este de 65% față de 32,3%.

Rezultatele PISA arată și o influență a situației socio-economice asupra performanțelor școlare. La științe, diferența dintre elevii din familii avantajate și cei din medii socio-economice vulnerabile ajunge la 85 de puncte, echivalentul a peste patru ani de studii.

La matematică, decalajul este de 78 de puncte, iar la citire de 75 de puncte.