Rușii vor să ne lase pe întuneric! Gavrilița asigură că autoritățile pot cumpăra gaz și curent din altă parte

Suntem în discuții cu partenerii din Rusia, Gazprom în privința contractului la gazele naturale. Există un risc legat de această dată 1 mai că nu a fost efectuat auditul pretinsei datorii. Acest risc ar putea să se extindă și asupra capacității Centralei de la Cuciurgan să producă energie electrică, a declarat prim-ministra Natalia Gavrilița într-o conferință de presă.

Dânsa a data asigurări că există posibilitatea de achiziție a gazului și energiei electrice din piață „Întreprindem acțiunile necesare prin intermediul Comisiei Situații Excepționale și a companiilor de stat. Problema este volatilitatea pe piețele internaționale și a prețului de procurare a gazului”.

În data de 14 aprilie, Comisia Situații Excepționale, a decis: cantitățile de energie electrică necesare consumatorilor finali și operatorilor de sistem, vor fi procurate de la SA „Energocom”, în perioada 1 mai-30 iunie curent. Prin urmare, SA „Energocom” va procura necesarul de energie electrică în urma organizării unei licitații, până la data de 22 aprilie 2022. Câștigătorul licitației se va determina în baza celui mai mic preț propus pentru energia electrică, iar în cazul existenței unui singur ofertant, prețul va fi stabilit prin negociere directă.

În cazul majorării prețurilor la energia electrică procurată pe piața angro de către furnizori, care va genera un impact mai mare de 5% asupra veniturilor determinate la aprobarea prețurilor/tarifelor în vigoare, în termen de 2 zile lucrătoare, furnizorii serviciului vor prezenta către ANRE cererile privind ajustarea prețurilor reglementate de furnizare a energiei electrice către consumatorii finali și a tarifelor de distribuție a energiei electrice. În termen de 5 zile lucrătoare, ANRE va ajusta și publica tarifele de distribuție a energiei electrice și prețurile reglementate de furnizare a energiei electrice către consumatorii finali.

Republica Moldova importă 80% din necesarul de energie electrică de la Centrala de la Cuciurgan, care este controlată de grupul rusesc INTER RAO.

Pentru mai multă diversitate și comoditate, urmărește contul nostru de INSTAGRAM!

#lumină #achizție #import

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Irbit Motorcycle Plant (IMZ), singurul producător rus de motociclete grele cu ataș, a decis să mute producția în China, pe fondul unui declin de durată provocat de sancțiuni, probleme logistice și pierderea piețelor-cheie după declanșarea războiului la scară largă din Ucraina. Informația este relatată de publicația 7×7.

Potrivit sursei, încă din 2022 uzina transferase parțial asamblarea din regiunea Sverdlovsk în Kazahstan, încercând să ocolească sancțiunile occidentale și să mențină accesul la componente importate, care reprezentau peste 70% din motocicletele „Ural”. Măsura nu a fost însă suficientă pentru a opri pierderile.

Lovitura decisivă a venit în 2025, când administrația președintelui SUA Donald Trump a majorat la 25% taxele vamale pentru importurile din Kazahstan, făcând nerentabil exportul motocicletelor „Ural” pe piața americană — una dintre cele mai importante pentru companie.

În aceste condiții, conducerea IMZ a semnat un acord cu compania chineză Yingang. În 2026 a fost prezentat noul model Ural Neo 500, complet proiectat și produs în China. Motocicleta păstrează atașul emblematic al mărcii, dar diferă radical de modelele clasice „Ural” ca design și dotări. Lansarea pe piață este programată pentru mai–iunie 2026, la un preț estimat de 15.000 de dolari, față de aproximativ 20.000 de dolari pentru fostul model-fanion Ural Gear Up.

Relocarea producției a devenit inevitabilă după o serie de eșecuri. Sancțiunile din 2022 au întrerupt livrările unor componente esențiale — frâne Brembo, anvelope Heidenau, bujii NGK și rulmenți SKF. În paralel, „contra-sancțiunile” introduse de Vladimir Putin în 2022, inclusiv interdicția exportului unor produse precum motocicletele, precum și creșterea de patru ori a costurilor logistice, au afectat grav vânzările.

Până la război, 40% din vânzările IMZ mergeau către SUA, 30% către Europa și 25% către Asia. Mutarea temporară în Kazahstan a permis reluarea parțială a exporturilor, dar nu a rezolvat problemele structurale. Până în 2024, secția din Irbit ajunsese la doar doi asamblori, iar în 2025 a trecut exclusiv la producția de piese și servicii de garanție. Producția din Kazahstan, care ajunsese la 300 de motociclete pe lună, a fost subminată de noile tarife americane.

În 2016, uzina declara public că se mândrește cu rezistența față de „chinezificarea generală”. Astăzi, constată 7×7, IMZ este nevoită să urmeze același drum parcurs deja de numeroși producători auto ruși după 2022.