S-a îmbolnăvit sistemul de sănătate moldovenesc!? Prea puțin se plătește pentru prea mulți

15 Iun. 2023, 12:05
 // Categoria: Actual // Autor:  bani.md
15 Iun. 2023, 12:05 // Actual //  bani.md

Pentru a obține o acoperire universală de sănătate, Republica Moldova are nevoie de un sistem de finanțare care să permită populației să utilizeze tot spectrul de servicii de sănătate – protecție, promovare, prevenire, tratament și reabilitare, fără a suporta dificultăți financiare majore, în special în situația în care, conform datelor Companiei Naționale de Asigurări în Medicină, 87,7% din populației țării sunt asigurate medical, se arată în Strategia pentru dezvoltarea domeniului sănătății.

În Republica Moldova, conform datelor OMS, cheltuielile totale pentru sănătate, raportate per capita, au crescut de circa 15 ori în perioada anilor 2000 – 2020, de la 21 de dolari în anul 2000 până la 307 de dolari în anul 2020. Totodată, ca pondere din Produsul Intern Brut (PIB), aceste cheltuieli în această perioadă, cu anumite fluctuații pe parcursul anilor, nu s-au modificat substanțial (6% în anul 2000 versus 6,8% în 2020). Ponderea cheltuielilor față de PIB în anul 2020 este puțin mai mare în grupul țărilor cu același venit mediu superior pe cap de locuitor (6%), dar cu mult sub media la nivel mondial și cel al Uniunii Europene (de circa 10%).

Ponderea cheltuielilor publice (bugetul de stat și contribuțiile de AOAM) în totalul cheltuitelor de sănătate în perioada anilor 2000 – 2020 s-a majorat de la 49% în 2000 până la 65% în 2020, cu o creștere semnificativă de 11% în anul 2004, ca urmare a implementării asigurării obligatorii de asistență medicală.

Ministerul Sănătății susține că finanțarea domeniului sănătății din surse publice a fost influențată în perioada anilor 2012 – 2021 de constrângerile bugetare existente și de prioritatea scăzută acordată domeniului sănătății în bugetul de stat, cheltuielile publice pentru sănătate constituind 4,8% din PIB în anul 2020 față de 5,6% în anul 2010. Chiar dacă în valori nominale cheltuielile publice pentru sănătate au crescut, atunci în valori reale acestea înregistrează un trend negativ. Spre comparație, la nivelul Uniunii Europene, acest indicator a constituit 8% din PIB în anul 2020.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

07 Sept. 2026, 16:35
 // Categoria: Bani și Afaceri // Autor:  Ursu Victor
07 Sept. 2026, 16:35 // Bani și Afaceri //  Ursu Victor

Creșterea prețului petrolului și, implicit, a kerosenului începe să pună o presiune tot mai mare asupra industriei aeriene europene, iar efectele ar putea ajunge de la reducerea capacității de transport până la scumpirea biletelor.

Semnalul de alarmă a fost tras inclusiv de directorul general al Ryanair, Michael O’Leary. Acesta declarat că explozia prețurilor la petrol provocată de războiul cu Iranul îi adusese companiei costuri suplimentare de circa 50 de milioane de dolari numai într-o lună. O’Leary a mers până la a avertiza că, dacă petrolul rămâne la niveluri ridicate, „două sau trei companii aeriene europene” ar putea ajunge în faliment în octombrie sau noiembrie. El vorbea de Wizz Air și airBaltic.

Presiunea s-a accentuat între timp. La începutul lunii septembrie, Ryanair și-a redus estimarea cu privire la numărul de pasageri pentru anul financiar 2027, de la 216 milioane la 214 milioane, în condițiile creșterii costurilor cu combustibilul. Compania este însă protejată parțial de contractele de hedging. Este vorba de aproximativ 80% din necesarul de combustibil până în martie 2027 este acoperit la un echivalent de circa 67 de dolari pe baril.

Și Wizz Air avertizează că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril sau peste acest nivel ar pune o presiune suplimentară asupra companiilor aeriene europene. Operatorul a explicat pentru publicația maghiară 24.hu că primul efect ar putea fi reducerea capacității, urmată ulterior de ajustarea prețurilor biletelor în funcție de cerere și ofertă.

Wizz Air susține că, pe termen scurt, impactul este amortizat de contractele de hedging și de flota cu un consum mai eficient. Totuși, dacă petrolul rămâne scump o perioadă îndelungată, partea de combustibil neacoperită prin aceste contracte va afecta inevitabil profitabilitatea, iar costurile mai mari ar putea ajunge în cele din urmă în prețul biletelor.

Presiunea este resimțită și de operatorii din Republica Moldova. FLYONE a declarat pentru BANI.MD că majorarea prețului petrolului are „un impact direct și semnificativ” asupra cheltuielilor companiei.

Potrivit operatorului, carburantul reprezintă peste 50% din totalul costurilor operaționale. Astfel, orice fluctuație importantă a prețului petrolului se transmite direct în costul operării fiecărui zbor.

FLYONE susține că a luat deja în calcul această situație atunci când și-a construit programul de zboruri și își concentrează operațiunile pe cursele care demonstrează viabilitate comercială.

„Compania își concentrează operațiunile pe zborurile care demonstrează viabilitate comercială, aceasta fiind o condiție esențială pentru menținerea stabilității și sustenabilității operaționale pe termen lung”, a precizat FLYONE.

Totodată, orice extindere a rețelei urmează să fie analizată în funcție de evoluția prețului combustibilului și de situația de pe piață. Operatorul nu anunță deocamdată suspendarea unor curse, însă lasă deschisă posibilitatea ajustării capacităților și frecvențelor.

În privința biletelor, compania recunoaște că menținerea petrolului Brent la 90–100 de dolari pe baril va pune presiune pe tarife.

„Prețurile biletelor vor reflecta, inevitabil într-o anumită măsură, creșterea costurilor reale de operare”, afirmă FLYONE.

Pentru a limita impactul asupra pasagerilor, operatorul spune că ajustează flexibil capacitățile și frecvențele în funcție de cerere și încearcă să reducă consumul printr-o planificare mai eficientă a operațiunilor.

Redacția BANI.MD a solicitat o opinie și operatorului HISky, pentru a explica dacă majorarea costului kerosenului va avea vreun impact asupra costului biletelor. Compania a spus că va reveni cu un răspuns.