Sadiq Khan, reales primar al Londrei. Cine este musulmanul care conduce o capitală occidentală

09 Mai 2021, 14:00
 // Categoria: Slider // Autor:  MD Bani
09 Mai 2021, 14:00 // Slider //  MD Bani

Primarul laburist al Londrei, Sadiq Khan, devenit în 2016 primul musulman care conduce o capitală occidentală, a fost reales pentru al doilea mandat, scrie Agerpres.

Sadiq Khan are vârsta de 50 de ani și este fiul unor imigranţi pakistanezi şi crescut într-o locuinţă socială, l-a devansat la alegerile municipale de joi pe conservatorul Shaun Bailey, care are rădăcini jamaicane.

El a obţinut 55,2% din voturi la a doua numărătoare în faţa lui Shaun Bailey. La prima numărătoare, când au fost luaţi în considerare toţi candidaţii, el a obţinut 39,8% din sufragii, comparativ cu 35,1% din voturi pentru Bailey, diferenţa fiind mult mai mică decât anticipau sondajele.

În mandatul său, Sadiq Khan, fost avocat specializat în drepturile omului, şi-a făcut o reputaţie de eurofil convins, cu o poziţie fermă împotriva Brexit-ului şi a unuia din susţinătorii principali ai acestuia, premierul conservator Boris Johnson, predecesorul său la primărie.

În campania electorală, Sadiq Khan a promis insistent crearea de locuri de muncă, în dorinţa de a dinamiza din nou economia unei metropole marcate de pandemie şi de Brexit, o lovitură pentru puternicul său sector financiar.

Pentru a garanta „un viitor mai strălucitor” pentru Londra, cu speranţa de a reitera succesul din 2012, el a pus că vrea să propună candidatura oraşului pentru o ediţie „durabilă” a Jocurilor Olimpice în 2036 sau 2040, care ar stimula construirea unei infrastructuri favorabilă mediului.

Sadiq Khan a crescut într-o locuinţă socială la Tooting, cartier popular din sudul Londrei, alături de şase fraţi şi o soră. Tatăl a fost şofer de autobuz, iar mama, croitoreasă.

În 2005, a renunţat la cariera de avocat pentru a deveni deputat de Tooting, unde el locuieşte în continuare cu soţia şi cele două fiice ale lor.

În primul mandat, printre măsurile sale principale s-au numărat îngheţarea preţurilor la transportul public şi crearea de zone cu emisii de carbon scăzute pentru a lupta împotriva poluării produse de maşini.

El a fost totuşi criticat că nu a putut opri atacurile cu armă albă, o problemă despre care spune că este cauzată de reducerea numărului de poliţişti în urma măsurilor de austeritate ale guvernelor conservatoare.

17 Aug. 2026, 16:02
 // Categoria: Bănci şi Finanţe // Autor:  Ursu Victor
17 Aug. 2026, 16:02 // Bănci şi Finanţe //  Ursu Victor

Datoria de stat internă a Republicii Moldova a crescut în primele șapte luni ale anului 2026. Astfel, la sfârșitul lunii iulie, aceasta a ajuns la aproape 57,77 miliarde de lei, cu 5,78 miliarde de lei mai mult decât la începutul anului, arată datele Ministerului Finanțelor.

Potrivit calculelor în baza datelor oficiale, majorarea reprezintă circa 11,1% în numai șapte luni. La 1 ianuarie 2026, datoria internă constituia 52 miliarde de lei, iar la 31 iulie ajunsese la 57,7 miliarde de lei.

Cea mai mare parte a creșterii vine din finanțarea statului prin intermediul valorilor mobiliare de stat (VMS) plasate pe piața primară. Soldul acestora a urcat de la aproximativ 39,30 miliarde de lei la 44,69 miliarde de lei, ceea ce înseamnă o creștere de aproape 5,4 miliarde de lei de la începutul anului.

Astfel, VMS emise pe piața primară reprezintă deja aproximativ 77% din întreaga datorie de stat internă.

O creștere se observă și în cazul titlurilor de stat vândute direct populației. La începutul anului, soldul VMS plasate către persoanele fizice era de 650,36 milioane de lei, iar până la sfârșitul lunii iulie a ajuns la 1,03 miliarde de lei.

În numai șapte luni, suma a crescut cu 380,2 milioane de lei, echivalentul unui avans de aproximativ 58,5%. Cu toate acestea, titlurile cumpărate direct de populație reprezintă încă mai puțin de 2% din datoria internă totală.

O altă componentă o constituie VMS emise pentru anumite scopuri stabilite de lege, al căror sold se menține la 11,06 miliarde de lei, fără modificări față de începutul anului. Titlurile convertite însumează alte 983,73 milioane de lei.

Datele Ministerului Finanțelor mai scot în evidență și costul ridicat al împrumuturilor statului pe piața internă. În perioada ianuarie–iulie 2026, rata medie ponderată a dobânzii pentru VMS comercializate pe piața internă a fost de 9,51%, cu 0,43 puncte procentuale peste nivelul mediu din 2025.

În funcție de maturitate, dobânzile au variat. Pentru VMS cu scadența la 182 de zile rata a fost de 9,68%, iar pentru cele la 364 de zile – 9,65%. Titlurile pe doi ani au avut o dobândă medie de 7,20%, cele pe cinci ani – 7,40%, iar obligațiunile pe zece ani – 8%.

Ministerul Finanțelor explică majorarea datoriei interne prin finanțarea netă pozitivă de 5,395 miliarde de lei pe piața primară a VMS, la care se adaugă cele 380,2 milioane de lei rezultate din plasarea directă a titlurilor de stat către persoanele fizice.

În total, statul a adăugat astfel aproximativ 825 de milioane de lei pe lună la datoria internă în primele șapte luni ale anului. Dacă la începutul lui 2026 datoria internă era sub pragul de 52 de miliarde de lei, la sfârșitul lunii iulie aceasta se apropia deja de 58 de miliarde de lei.