Salarii majorate în ramura construcțiilor, însă insuficiente! Se prevăd unele majorări de la 1 ianuarie 2022

Partenerii sociali din ramura construcțiilor au convenit să modifice și să completeze Convenția colectivă în ramura construcțiilor pentru anii 2018-2022.

Acest lucru va fi posibil prin intermediul unui Acord de modificare a acesteia care prevede nivelul salariului tarifar pentru I-a categorie de calificare, coeficientul și valoarea minimă a salariului pentru unitățile care aplică sisteme netarifare de salarizare, inclusiv pașii următori în vederea majorării salariului în ramura construcțiilor și a industriei materialelor de construcții, scrie Realitatea.md.

„Părțile semnatare sunt: Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, Federația Sindicatelor din Construcții și Industria Materialelor din Construcții ”SINDICONS”, Federația Patronatului din Construcții și Producere a Materialelor de Construcții din Republica Moldova și Federația Patronală a Constructorilor Drumarilor și a Producătorilor Materialelor de Construcții „CONDRUMAT”. Precizăm că Acordul de modificare a Convenției colective intră în vigoare la data de 1 octombrie 2021, însă părțile își asumă angajamentul de a purcede imediat la consultări și negocieri în vederea majorării salariului în ramură care ar urma să intre în vigoare de la data de 1 ianuarie 2022”, anunță sindicatele.

Conform Acordului, de la 1 octombrie 2021 salariul minim tarifar pentru categoria I de calificare va constitui 3 815 de lei, anterior acesta a constituit 3 100 de lei.

„Totodată, sunt stabiliți indicatorii salariului minim tarifar pentru cele 7 categoriile de calificare în toate componentele ramurii construcțiilor (industria extractivă, fabricarea cimentului, fabricarea produselor finite, activități în domeniul arhitecturii ș.a.). De asemenea, valoarea minimă a salariului pentru unitățile care aplică sisteme netarifare de salarizare a fost stabilit la nivel de 2 935 lei pentru muncitorii necalificați; 3 522 lei pentru muncitorii de calificare medie, 4 109 lei pentru muncitori de calificare superioară, iar pentru specialiști – la nivel de 4 402 lei” se mai arată în comunicatul sindicaliștilor.

Potrivit lui Victor Talmaci, președinte al Federației ”SINDICONS”, procesul de negocieri a fost unul anevoios și a durat mai bine de 2 ani. Deși au fost obținute unele realizări, nivelul salariului minim stabilit în ramura construcțiilor este unul insuficient.

Liderul sindical subliniază că sindicatele vor insista în continuare, în procesul de negocieri care urmează, ca de la 1 ianuarie 2022 salariul minim în ramură să fie stabilit la nivel de 6 000 mii lei.

„Pentru Federația ”SINDICONS”, dar cu siguranță și pentru patronatele din ramură, este important ca întreprinderile să se conformeze deciziilor prevăzute în Acordul încheiat pentru a diminua nivelul economiei “tenebre”, iar salariații, la rândul lor, să nu accepte salarii derizorii.”, a conchis liderul sindical.

Acordul de modificare a Convenției colective în ramura construcțiilor pentru anii 2018-2022 poate fi accesat aici.

#majorare #salarii #construcții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Republica Moldova întâmpină dificultăți în privatizarea întreprinderilor de stat, în condițiile în care investitorii manifestă un interes redus pentru activele scoase la vânzare. Patru proceduri de privatizare au avut termenele de depunere a ofertelor prelungite până în octombrie 2026, din cauza interesului insuficient din partea potențialilor cumpărători, spune Raportul Comisiei Europene privind Republica Moldova pentru anul 2026.

Potrivit documentului, autoritățile de la Chișinău au lansat în iunie 2026 procesul de privatizare a cinci întreprinderi de stat, identificate anterior ca eligibile pentru vânzare imediată. Acestea au fost selectate în urma evaluării portofoliului întreprinderilor de stat, realizată în 2023.

Cu toate acestea, procesul nu a decurs conform așteptărilor. În cazul a patru profiluri investiționale, termenul de prezentare a ofertelor a fost prelungit până în octombrie, din cauza lipsei unui interes suficient din partea investitorilor.

„Termenul de depunere a ofertelor pentru patru profiluri investiționale a fost prelungit până în octombrie, din cauza interesului insuficient”, se menționează în raportul Comisiei Europene.

Bruxelles-ul constată că reforma întreprinderilor de stat avansează treptat, însă problemele de administrare și guvernanță corporativă continuă să reprezinte un obstacol important.

Potrivit experților europeni, statul păstrează o influență asupra economiei, inclusiv în sectoare în care întreprinderile publice concurează cu operatorii privați. În același timp, mecanismele de administrare a proprietății publice și regulile de concurență necesită consolidare.

Raportul atrage atenția că Republica Moldova rămâne în urma statelor membre mai noi ale Uniunii Europene în ceea ce privește aplicarea regulilor de concurență, administrarea întreprinderilor de stat și transparența proprietății publice.

O problemă identificată de Comisia Europeană ține de rolul Agenției Proprietății Publice (APP), care continuă să influențeze prioritățile de reglementare și politicile în sectoarele unde activează întreprinderile de stat. Această situație poate crea conflicte între funcția statului de proprietar și cea de autoritate responsabilă de stabilirea regulilor pieței.

De asemenea, unele întreprinderi publice desfășoară atât activități comerciale, cât și servicii publice, fără o separare juridică suficientă între acestea sau mecanisme adecvate de compensare, ceea ce poate afecta concurența cu firmele private.

În paralel cu privatizările, Guvernul desfășoară procese de restructurare a unor întreprinderi strategice, inclusiv Întreprinderea de Stat „Moldelectrica” și Calea Ferată din Moldova.

Totodată, autoritățile au pregătit un proiect de hotărâre privind lichidarea a nouă întreprinderi de stat care nu mai desfășoară activitate. Sunt în derulare și proceduri de insolvabilitate pentru reducerea eventualelor obligații financiare care ar putea ajunge în sarcina bugetului public.

Comisia Europeană avertizează însă că anumite probleme juridice riscă să întârzie aceste procese.

În ceea ce privește administrarea întreprinderilor de stat, raportul menționează că alte patru companii au adoptat Codul de guvernanță corporativă, numărul total ajungând la 48. Cu toate acestea, selectarea membrilor independenți în consiliile de administrație continuă să avanseze lent.

Documentul face referire și la neregulile dezvăluite în cadrul întreprinderii MoldATSA, cu privire la numirile în funcțiile de conducere, remunerarea și recrutarea personalului. Potrivit Comisiei Europene, aceste probleme au generat îngrijorări mai ample privind modul în care sunt administrate întreprinderile de stat.

În acest context, autoritățile au anunțat pregătirea unei reforme a Agenției Proprietății Publice, care ar urma să fie supusă unei supravegheri mai puternice din partea Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării.

De asemenea, potrivit informațiilor incluse în raport, în septembrie 2026 existau planuri pentru accelerarea privatizărilor și evaluarea posibilității de a lista anumite pachete de acțiuni ale întreprinderilor de stat pe piețele bursiere.

Comisia Europeană consideră că Republica Moldova trebuie să accelereze reforma întreprinderilor publice, să consolideze independența consiliilor de administrație și să finalizeze digitalizarea registrului proprietății publice, astfel încât administrarea activelor statului să devină mai transparentă și mai eficientă.