Salarii majorate în ramura construcțiilor, însă insuficiente! Se prevăd unele majorări de la 1 ianuarie 2022

Partenerii sociali din ramura construcțiilor au convenit să modifice și să completeze Convenția colectivă în ramura construcțiilor pentru anii 2018-2022.

Acest lucru va fi posibil prin intermediul unui Acord de modificare a acesteia care prevede nivelul salariului tarifar pentru I-a categorie de calificare, coeficientul și valoarea minimă a salariului pentru unitățile care aplică sisteme netarifare de salarizare, inclusiv pașii următori în vederea majorării salariului în ramura construcțiilor și a industriei materialelor de construcții, scrie Realitatea.md.

„Părțile semnatare sunt: Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale al Republicii Moldova, Federația Sindicatelor din Construcții și Industria Materialelor din Construcții ”SINDICONS”, Federația Patronatului din Construcții și Producere a Materialelor de Construcții din Republica Moldova și Federația Patronală a Constructorilor Drumarilor și a Producătorilor Materialelor de Construcții „CONDRUMAT”. Precizăm că Acordul de modificare a Convenției colective intră în vigoare la data de 1 octombrie 2021, însă părțile își asumă angajamentul de a purcede imediat la consultări și negocieri în vederea majorării salariului în ramură care ar urma să intre în vigoare de la data de 1 ianuarie 2022”, anunță sindicatele.

Conform Acordului, de la 1 octombrie 2021 salariul minim tarifar pentru categoria I de calificare va constitui 3 815 de lei, anterior acesta a constituit 3 100 de lei.

„Totodată, sunt stabiliți indicatorii salariului minim tarifar pentru cele 7 categoriile de calificare în toate componentele ramurii construcțiilor (industria extractivă, fabricarea cimentului, fabricarea produselor finite, activități în domeniul arhitecturii ș.a.). De asemenea, valoarea minimă a salariului pentru unitățile care aplică sisteme netarifare de salarizare a fost stabilit la nivel de 2 935 lei pentru muncitorii necalificați; 3 522 lei pentru muncitorii de calificare medie, 4 109 lei pentru muncitori de calificare superioară, iar pentru specialiști – la nivel de 4 402 lei” se mai arată în comunicatul sindicaliștilor.

Potrivit lui Victor Talmaci, președinte al Federației ”SINDICONS”, procesul de negocieri a fost unul anevoios și a durat mai bine de 2 ani. Deși au fost obținute unele realizări, nivelul salariului minim stabilit în ramura construcțiilor este unul insuficient.

Liderul sindical subliniază că sindicatele vor insista în continuare, în procesul de negocieri care urmează, ca de la 1 ianuarie 2022 salariul minim în ramură să fie stabilit la nivel de 6 000 mii lei.

„Pentru Federația ”SINDICONS”, dar cu siguranță și pentru patronatele din ramură, este important ca întreprinderile să se conformeze deciziilor prevăzute în Acordul încheiat pentru a diminua nivelul economiei “tenebre”, iar salariații, la rândul lor, să nu accepte salarii derizorii.”, a conchis liderul sindical.

Acordul de modificare a Convenției colective în ramura construcțiilor pentru anii 2018-2022 poate fi accesat aici.

#majorare #salarii #construcții

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Kazahstanul intenționează să revină în acest an pe piața obligațiunilor denominate în yuani („panda bonds”) și vrea să atragă aproximativ 500 de milioane de dolari printr-o nouă emisiune programată pentru luna viitoare. Autoritățile de la Astana mizează pe costurile reduse de finanțare oferite în prezent de piața de capital din China.

Potrivit unor surse apropiate negocierilor, citate de Bloomberg, Ministerul Finanțelor din Kazahstan a început deja discuțiile cu băncile chineze pentru lansarea noii emisiuni, valoarea finală și condițiile tranzacției urmând să fie stabilite în funcție de evoluția pieței.

Ministerul Finanțelor de la Astana afirmă că emisiunea de obligațiuni în yuani face parte din strategia de diversificare a surselor de finanțare a deficitului bugetar.

„Piața de capital din China oferă condiții atractive pentru împrumuturi la dobânzi reduse. Yuanul demonstrează stabilitate în condițiile incertitudinii globale, ceea ce diminuează riscurile valutare pentru debitori”, se arată într-un comunicat al instituției.

Noua emisiune vine după succesul înregistrat în luna mai, când Kazahstanul a atras 3,4 miliarde de yuani (circa 500 de milioane de dolari) prin prima sa emisiune de obligațiuni „panda” cu maturitatea de trei ani. Cererea investitorilor a depășit de peste două ori oferta și permite statului să obțină unul dintre cele mai mici cupoane plătite de un emitent suveran cu rating BBB pe piața internă chineză.

Prin această strategie, autoritățile kazahe urmăresc să își reducă dependența de piețele financiare tradiționale și să consolideze relațiile economice cu Beijingul.

China a devenit între timp cel mai mare partener comercial al Kazahstanului și a depășit Rusia. Comerțul bilateral a atins niveluri record, susținut de exporturile de resurse energetice, metale și produse agricole, dar și de proiectele de infrastructură dezvoltate în cadrul inițiativei chineze „Belt and Road”. Totodată, Kazahstanul joacă un rol-cheie în transportul mărfurilor chineze către Europa prin Coridorul de Mijloc.

Pe lângă stat, și companiile kazahe s-au orientat către finanțarea în yuani. În ultimul an, instituții precum Banca de Dezvoltare a Kazahstanului și compania petrolieră KazMunayGas au emis obligațiuni pe piața offshore din Hong Kong, la dobânzi de 3,35%, respectiv 3,15%.

Kazahstanul beneficiază în prezent de rating investițional din partea celor trei mari agenții internaționale de evaluare financiară. Fitch Ratings îl plasează cu două trepte peste categoria speculativă, iar S&P Global Ratings confirmă calificativul BBB-/A-3, cu perspectivă pozitivă.