Poziția de lider a Moldindconbank pe piața cardurilor, confirmată de Mastercard

Poziția de lider a Moldindconbank pe piața cardurilor bancare din Republica Moldova a fost confirmată, repetat, de către compania globală de plăți Mastercard Worldwide. Banca a fost distinsă cu titlul ”Market Leader 2021”. Trofeul a fost oferit în cadrul forumului anual Mastercard Day organizat în data de 17 septembrie.

”Moldindconbank a deschis aleea noastră de glorie a Mastercard Day Moldova 2021 la categoria care demonstrează măiestria de a menține direcția aleasă și de a rămâne lider pe piață într-o perioadă care în continuare este dificilă. Banca a meritat acest titlu datorită capacității de a menține tehnologiile de plată inovative, să păstreze încrederea a sute de mii de clienți. Anume acest lucru permite Moldindconbank să merite, al treilea an consecutiv, distincția la categoria Market Leader”, a declarat directorul Mastercard Moldova, Irina Untilă.

Președintele Comitetului de Conducere al Moldindconbank, Nikolay Borissov, care a primit diploma oferită de Mastercard, a menționat că acest titlu este o confirmare a eforturilor băncii, dar și angajamentelor sale de a oferi servicii de calitate.

”Această disctincție este o recunoaștere a profesionalismului echipei băncii, orientată spre clienți. Faptul că Moldindconbank este în continuare lider pe piața cardurilor bancare confirmă că partenerii noștri au încredere și apreciază serviciile pe care le oferim. Iar ambiția noastră este să îi ajutăm să se bucure de plăcerea cumpărăturilor, simplitatea tranzacțiilor, să economisească bani și timp cu ajutorul tehnologiilor”, a mai spus Nikolay Borissov.

Moldindconbank deține cea mai mare pondere din piața cardurilor din Moldova, de 37,7%, cu un portofoliu de aproximativ 842,5 mii de carduri emise.

#carduri #Moldindconbank #mastercard #lider

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Mai mult de o treime dintre miliardarii ruși incluși în topul Forbes Rusia 2024 ar fi apelat la servicii de PR pentru a elimina informațiile compromițătoare din rezultatele căutării Google. Potrivit unei investigații publicate de The Moscow Times, numele a 42 din cei 125 de miliardari ruși au fost implicate în utilizarea mecanismului DMCA (Digital Millennium Copyright Act) – o lege americană destinată protejării drepturilor de autor, dar folosită frecvent pentru a „curăța” internetul de conținut negativ.

Tehnica folosită este simplă, dar eficientă: agențiile de PR creează site-uri-fantomă cu articole copiate de pe site-urile originale și apoi trimit plângeri DMCA către Google, invocând încălcarea drepturilor de autor. Google este obligat, prin legislația americană, să elimine din rezultatele căutării materialele „reclamate” pentru a evita procese costisitoare.

The Moscow Times a verificat baza de date Lumen și a constatat că multe dintre cererile de ștergere vizează articole despre activele străine ale miliardarilor ruși, metodele de eludare a sancțiunilor internaționale, legături cu oficiali guvernamentali sau chiar antecedente penale.

Au fost eliminate, de exemplu, articole despre investițiile lui Roman Abramovici în start-up-uri occidentale prin operațiuni off-shore în Cipru, despre Ghenadi Timcenko și rețelele sale de deținere a activelor prin foști manageri, despre Andrei Melnicenko și transferul activelor „Eurohim” către soția sa, precum și despre Alisher Usmanov, inclusiv legăturile sale cu serviciile de forță și cu Vladimir Putin.

Informații despre proprietăți luxoase deținute în Occident au fost, de asemenea, eliminate din Google. Mihail Fridman, fondatorul Alfa Group, a rămas fără articolul despre vila sa cu zece dormitoare din Saint-Tropez, înghețată în urma sancțiunilor UE din 2022. Andrei Guriev, proprietarul „PhosAgro”, a fost disociat online de palatul Vitanhurst din Londra, iar Boris Rotenberg – de vila sa de pe Coasta de Azur.

Cele mai frecvent eliminate sunt materialele repostate pe site-uri de tip „kompromat” (compromițătoare). Acest lucru are o explicație strategică: în unele cazuri, deciziile privind sancțiunile internaționale se bazau inclusiv pe articole găsite prin Google, după cum a dezvăluit anterior Politico. Dosarele de sancționare includ surse diverse – de la The Financial Times și Reuters, până la bloguri, pagini Wikipedia sau articole traduse automat din presa rusă sau ucraineană.

Astfel, sancțiunile împotriva lui Viacheslav Kantor (proprietarul „Akron”) au fost susținute inclusiv cu articole din Vecherny Murmansk, iar în cazul lui Melnicenko – cu materiale de pe Audit-it.ru și dintr-un cont de Twitter al unui jurnalist. Sancțiunile impuse lui Grigori Berezkin au fost justificate inclusiv pe baza unei anchete publicate de site-ul obscur Russian Crimes.