Poziția de lider a Moldindconbank pe piața cardurilor, confirmată de Mastercard

Poziția de lider a Moldindconbank pe piața cardurilor bancare din Republica Moldova a fost confirmată, repetat, de către compania globală de plăți Mastercard Worldwide. Banca a fost distinsă cu titlul ”Market Leader 2021”. Trofeul a fost oferit în cadrul forumului anual Mastercard Day organizat în data de 17 septembrie.

”Moldindconbank a deschis aleea noastră de glorie a Mastercard Day Moldova 2021 la categoria care demonstrează măiestria de a menține direcția aleasă și de a rămâne lider pe piață într-o perioadă care în continuare este dificilă. Banca a meritat acest titlu datorită capacității de a menține tehnologiile de plată inovative, să păstreze încrederea a sute de mii de clienți. Anume acest lucru permite Moldindconbank să merite, al treilea an consecutiv, distincția la categoria Market Leader”, a declarat directorul Mastercard Moldova, Irina Untilă.

Președintele Comitetului de Conducere al Moldindconbank, Nikolay Borissov, care a primit diploma oferită de Mastercard, a menționat că acest titlu este o confirmare a eforturilor băncii, dar și angajamentelor sale de a oferi servicii de calitate.

”Această disctincție este o recunoaștere a profesionalismului echipei băncii, orientată spre clienți. Faptul că Moldindconbank este în continuare lider pe piața cardurilor bancare confirmă că partenerii noștri au încredere și apreciază serviciile pe care le oferim. Iar ambiția noastră este să îi ajutăm să se bucure de plăcerea cumpărăturilor, simplitatea tranzacțiilor, să economisească bani și timp cu ajutorul tehnologiilor”, a mai spus Nikolay Borissov.

Moldindconbank deține cea mai mare pondere din piața cardurilor din Moldova, de 37,7%, cu un portofoliu de aproximativ 842,5 mii de carduri emise.

#carduri #Moldindconbank #mastercard #lider

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, a cerut Uniunii Europene să renunțe la moratoriul privind explorarea și exploatarea resurselor de petrol și gaze din regiunea arctică, argumentând că securitatea energetică a Europei trebuie să primeze în actualul context geopolitic.

Într-un interviu acordat publicației Financial Times, premierul norvegian a calificat drept „nejustificată” poziția Bruxelles-ului față de exploatarea hidrocarburilor din nordul extrem al continentului.

Potrivit lui Støre, după declanșarea războiului dintre Rusia și Ucraina, Europa a devenit deja dependentă de gazele extrase în Arctica. El a amintit că majorarea exporturilor de gaze către Uniunea Europeană după 2022 a fost asigurată în mare parte de gazul natural lichefiat produs la terminalul din Hammerfest.

„Când a început războiul din Ucraina, am crescut exporturile de gaze către Uniunea Europeană, iar întreaga creștere a fost asigurată de Arctica. Era vorba despre gaz natural lichefiat din Hammerfest”, a declarat premierul norvegian.

Oficialul a avertizat că, dacă Europa nu dorește aceste resurse energetice, ele vor fi redirecționate către alte piețe. Totodată, el a întrebat dacă statele europene consideră mai sigur să depindă de livrările din Golful Persic, din Qatar sau din Statele Unite.

Declarațiile vin pe fondul schimbărilor geopolitice majore din ultimii ani. Norvegia încearcă să se poziționeze drept principalul furnizor democratic de energie pentru Europa, în timp ce războiul din Orientul Mijlociu și tensiunile privind Groenlanda au readus Arctica în centrul preocupărilor de securitate ale Occidentului.

În acest context, Bruxelles-ul analizează actualizarea strategiei sale pentru Arctica. Potrivit autorităților norvegiene, gazul provenit din această regiune ar trebui privit drept un activ strategic pentru securitatea energetică europeană și nu exclusiv prin prisma obiectivelor climatice.

Norvegia susține că exploatările din Marea Barents nu pot fi comparate cu imaginea clasică a Arcticii, asociată cu ghețari, regiuni izolate și ecosisteme fragile. Companii precum Equinor și Var Energi dezvoltă deja proiecte importante în această zonă, iar eliminarea restricțiilor europene ar facilita accesul la finanțare din partea băncilor europene.

În același timp, tema rămâne sensibilă în interiorul Uniunii Europene. Diplomați europeni au recunoscut că există în continuare îngrijorări majore privind impactul asupra mediului și efectele asupra schimbărilor climatice.

Premierul norvegian a respins însă acuzațiile că Oslo folosește argumentele de securitate pentru a-și promova industria petrolieră. Potrivit acestuia, Europa are interesul să dezvolte resurse energetice produse conform celor mai stricte standarde tehnologice și de mediu din lume.

Comisia Europeană a confirmat că strategia pentru Arctica este în curs de actualizare pentru a reflecta noul context geopolitic și geoeconomic, subliniind însă că obiectivele privind protecția mediului, combaterea schimbărilor climatice și dezvoltarea durabilă rămân priorități pentru Uniunea Europeană.