Salariile din educație, în declin. Ecartul față de media pe economie a ajuns la 24%

Recent, Guvernul a anunțat o majorare a salariilor profesorilor cu 9% pentru anul 2025, însă în loc să aducă satisfacție, această decizie a provocat nemulțumire și a scos cadrele didactice în stradă. Viaceslav Ioniță, economist, analizează motivele din spatele acestor proteste și explică de ce profesorii sunt nemulțumiți, chiar și în fața unei creșteri salariale.

Potrivit analizei lui Ioniță, salariile profesorilor au evoluat mult mai lent decât cele din alte sectoare ale economiei. În 2020, salariul mediu în învățământ era de 7017 lei lunar, fiind cu 12% mai mic decât media pe economie. În 2024, salariul mediu al unui cadru didactic a ajuns la 10.810 lei lunar, dar decalajul față de media națională s-a adâncit la 24%. Astfel, profesorii au pierdut teren în raport cu ceilalți salariați, iar creșterile salariale din educație au fost mult mai lente comparativ cu alte sectoare.

Un alt aspect îngrijorător evidențiat de Ioniță este scăderea puterii de cumpărare a profesorilor. În ultimii 4 ani, salariile din învățământ au crescut cu 54%, în timp ce prețurile au crescut cu 65%. Rezultatul este clar: profesorii au mai puțini bani reali decât în 2020. Creșterile salariale nu au reușit să compenseze inflația, iar cadrele didactice se confruntă cu o presiune financiară tot mai mare.

În contextul unei inflații accelerate, majorarea de 9% a salariilor profesorilor pentru anul 2025 este considerată insuficientă de către Ioniță. Economistul subliniază că, având în vedere creșterea continuă a prețurilor, salariile reale ale profesorilor vor continua să scadă, iar în 2025 aceștia vor câștiga mai puțin decât în 2020, ceea ce face ca măsura anunțată să nu aducă o îmbunătățire semnificativă pentru cadrele didactice.

Astfel, protestele profesorilor reflectă nu doar nemulțumirea față de salariile mici, ci și realitatea economică tot mai dificilă cu care se confruntă aceștia, în ciuda creșterilor salariale anunțate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#salarii #profesori #proteste

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Economia Republicii Moldova se confruntă cu trei provocări structurale majore: o cerere de piață insuficientă, dificultăți financiare și deficit de forță de muncă calificată, arată expertul Stas Madan, de la centrul analitic Expert-Grup, într-un interviu pentru HotNews.ro.

Potrivit acestuia, noua echipă guvernamentală condusă de premierul desemnat Alexandru Munteanu va trebui să abordeze aceste probleme cu o strategie economică orientată spre productivitate, exporturi și investiții străine.

„Cea mai mare provocare rămâne deficitul de cont curent și cel comercial, care se leagă direct de cererea internă scăzută. Guvernul trebuie să stimuleze productivitatea și să substituie importurile prin produse locale competitive”, a explicat Madan.

Economistul susține că, deși în spațiul public se vorbește mult despre deficitul bugetar sau datoria publică, acestea nu reprezintă, de fapt, cele mai presante riscuri. „Problema reală este cum reușim să producem mai mult, să vindem mai mult și să reducem dependența de importuri”, a subliniat el.

În opinia lui Stas Madan, Moldova trebuie să găsească mecanisme de atragere a investițiilor străine, în pofida riscurilor de securitate generate de războiul din Ucraina. „Alexandru Munteanu are experiență în domeniul investițiilor, dar va trebui să convingă firmele că Moldova este o țară sigură și predictibilă pentru afaceri”, a spus expertul.

Totodată, procesul de integrare europeană necesită o implementare atentă a directivelor UE:

„Riscul este să transpunem directivele mecanic, fără adaptare. Asta poate afecta companiile locale. Trebuie implicat mediul de afaceri și analizate impacturile fiecărei decizii”, avertizează Madan.

În privința pieței muncii, expertul menționează un paradox: rata șomajului este scăzută (3–4%), dar rata participării economice este una dintre cele mai mici din Europa.

„Avem rezerve interne care pot fi readuse pe piața muncii. Trebuie investiții mai mari în formare profesională, recalificare și măsuri active de ocupare”, afirmă Madan.
El mai spune că Agenția Națională pentru Ocuparea Forței de Muncă are programe teoretic bine concepute, dar subfinanțate, iar Moldova alocă mult mai puține resurse pentru stimularea ocupării decât alte state din regiune.

Totuși, Stas Madan notează că noul guvern pornește de pe un fundal economic mai stabil: inflația, care a atins aproape 70% în ultimii patru ani, a coborât în septembrie 2025 la 6,9%, apropiindu-se de ținta Băncii Naționale.

„Presiunea prețurilor s-a diminuat, ceea ce oferă noului executiv mai mult spațiu pentru investiții și dezvoltare, nu doar pentru gestionarea crizelor”, a concluzionat expertul.