Salariile din educație, în declin. Ecartul față de media pe economie a ajuns la 24%

Recent, Guvernul a anunțat o majorare a salariilor profesorilor cu 9% pentru anul 2025, însă în loc să aducă satisfacție, această decizie a provocat nemulțumire și a scos cadrele didactice în stradă. Viaceslav Ioniță, economist, analizează motivele din spatele acestor proteste și explică de ce profesorii sunt nemulțumiți, chiar și în fața unei creșteri salariale.

Potrivit analizei lui Ioniță, salariile profesorilor au evoluat mult mai lent decât cele din alte sectoare ale economiei. În 2020, salariul mediu în învățământ era de 7017 lei lunar, fiind cu 12% mai mic decât media pe economie. În 2024, salariul mediu al unui cadru didactic a ajuns la 10.810 lei lunar, dar decalajul față de media națională s-a adâncit la 24%. Astfel, profesorii au pierdut teren în raport cu ceilalți salariați, iar creșterile salariale din educație au fost mult mai lente comparativ cu alte sectoare.

Un alt aspect îngrijorător evidențiat de Ioniță este scăderea puterii de cumpărare a profesorilor. În ultimii 4 ani, salariile din învățământ au crescut cu 54%, în timp ce prețurile au crescut cu 65%. Rezultatul este clar: profesorii au mai puțini bani reali decât în 2020. Creșterile salariale nu au reușit să compenseze inflația, iar cadrele didactice se confruntă cu o presiune financiară tot mai mare.

În contextul unei inflații accelerate, majorarea de 9% a salariilor profesorilor pentru anul 2025 este considerată insuficientă de către Ioniță. Economistul subliniază că, având în vedere creșterea continuă a prețurilor, salariile reale ale profesorilor vor continua să scadă, iar în 2025 aceștia vor câștiga mai puțin decât în 2020, ceea ce face ca măsura anunțată să nu aducă o îmbunătățire semnificativă pentru cadrele didactice.

Astfel, protestele profesorilor reflectă nu doar nemulțumirea față de salariile mici, ci și realitatea economică tot mai dificilă cu care se confruntă aceștia, în ciuda creșterilor salariale anunțate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#salarii #profesori #proteste

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Comisia Națională a Pieței Financiare (CNPF) a aprobat emisiunea suplimentară de acțiuni ale SA „Basarabia-Nord”, în sumă de 124,5 milioane lei, reprezentând 6 226 538 de acțiuni ordinare nominative, emise din contul datoriilor creditoriale.

În urma operațiunii, capitalul social al societății va crește la 141 005 460 lei, divizat în 7 050 273 de acțiuni de clasa I, fiecare cu valoarea nominală de 20 lei. „Basarabia-Nord” face parte din grupul Filetti.

Totodată, compania „Produse de Familie” SRL, cunoscută sub brandul Filetti (producător de mezeluri), este afiliată lui Denis Cibizov, cel care controlează producătorul de băuturi tari Zernoff prin intermediul firmei Viteza Optim (78,2%). Datele financiare recente arată că „Produse de Familie” SRL a raportat în 2024 un profit de 12,6 milioane lei, față de 7,2 milioane lei în 2023, și o cifră de afaceri de 286,7 milioane lei.

Numele lui Denis Cibizov a fost legat de mai multe scandaluri de-a lungul anilor. În 2009, fostul director al combinatului de carne Carmez, Anatol Câșlaru, acuza compania Optim-Comerț (parte a grupului Zernoff) că ar fi participat la un atac raider asupra întreprinderii. În acea perioadă, unul dintre membrii consiliului „Basarabia-Nord” și al conducerii Zernoff, Dmitri Țacenco, a condus Carmez, timp în care Câșlaru se afla în arest – despre care acesta susținea că fusese orchestrat de Zernoff, în plină guvernare comunistă.

Mai mult, un raport al CCCEC (actual CNA) din 2010 privind schemele de monopolizare a pieței cărnii menționa explicit „Basarabia-Nord” și „Bio Alliance” SRL. Potrivit unor concurenți din industrie, protejați politic în perioada 2001–2009, grupul Zernoff și-ar fi consolidat controlul asupra pieței mezelurilor și importurilor de carne, devenind unul dintre actorii dominanți ai sectorului.