Salariile din educație, în declin. Ecartul față de media pe economie a ajuns la 24%

Recent, Guvernul a anunțat o majorare a salariilor profesorilor cu 9% pentru anul 2025, însă în loc să aducă satisfacție, această decizie a provocat nemulțumire și a scos cadrele didactice în stradă. Viaceslav Ioniță, economist, analizează motivele din spatele acestor proteste și explică de ce profesorii sunt nemulțumiți, chiar și în fața unei creșteri salariale.

Potrivit analizei lui Ioniță, salariile profesorilor au evoluat mult mai lent decât cele din alte sectoare ale economiei. În 2020, salariul mediu în învățământ era de 7017 lei lunar, fiind cu 12% mai mic decât media pe economie. În 2024, salariul mediu al unui cadru didactic a ajuns la 10.810 lei lunar, dar decalajul față de media națională s-a adâncit la 24%. Astfel, profesorii au pierdut teren în raport cu ceilalți salariați, iar creșterile salariale din educație au fost mult mai lente comparativ cu alte sectoare.

Un alt aspect îngrijorător evidențiat de Ioniță este scăderea puterii de cumpărare a profesorilor. În ultimii 4 ani, salariile din învățământ au crescut cu 54%, în timp ce prețurile au crescut cu 65%. Rezultatul este clar: profesorii au mai puțini bani reali decât în 2020. Creșterile salariale nu au reușit să compenseze inflația, iar cadrele didactice se confruntă cu o presiune financiară tot mai mare.

În contextul unei inflații accelerate, majorarea de 9% a salariilor profesorilor pentru anul 2025 este considerată insuficientă de către Ioniță. Economistul subliniază că, având în vedere creșterea continuă a prețurilor, salariile reale ale profesorilor vor continua să scadă, iar în 2025 aceștia vor câștiga mai puțin decât în 2020, ceea ce face ca măsura anunțată să nu aducă o îmbunătățire semnificativă pentru cadrele didactice.

Astfel, protestele profesorilor reflectă nu doar nemulțumirea față de salariile mici, ci și realitatea economică tot mai dificilă cu care se confruntă aceștia, în ciuda creșterilor salariale anunțate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#salarii #profesori #proteste

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

În anul 2024, veniturile disponibile ale populației din Republica Moldova au constituit în medie 5 283,8 lei lunar per persoană, în creștere cu 7,5% față de 2023, potrivit datelor oficiale. Ajustate la inflație, veniturile reale s-au majorat cu 2,7%, însă decalajele dintre mediul urban și cel rural rămân semnificative, potrivit datelor Biroului Național de Statistică.

Cea mai importantă sursă de venit rămâne activitatea salarială, cu o pondere de 55,8%, urmată de prestațiile sociale – 20,9%. Veniturile din activități pe cont propriu au contribuit cu 10,1%, iar transferurile din afara țării, deși încă semnificative (10,2%), au înregistrat o scădere de 0,9 puncte procentuale față de anul precedent.

Venitul lunar mediu în urban a fost cu 2 536,8 lei mai mare decât în rural, adică de 1,6 ori mai mare. În mediul urban, salariile contribuie cu 65% la veniturile totale, iar în rural – doar cu 44,4%. Gospodăriile din sate sunt mult mai dependente de activitatea agricolă (11,1%) și transferurile din străinătate (12,8%), față de 8,1% în urban.

Venitul mediu pe persoană scade odată cu creșterea numărului de membri ai gospodăriei. O persoană care locuiește singură dispune de 6 190,6 lei/lună, în timp ce într-o gospodărie cu 5 persoane și mai multe, suma scade la 3 367,7 lei/persoană.

Cheltuielile de consum au fost în medie de 4 407 lei/persoană/lună, în creștere cu 3,7% față de 2023, dar în termeni reali, populația a cheltuit cu 0,9% mai puțin. Cele mai mari cheltuieli s-au înregistrat pentru: produse alimentare și băuturi nealcoolice – 39,9%, locuință, apă, electricitate și gaze – 17,2% și îmbrăcăminte și încălțăminte – 7,7%.

Cheltuielile din urban au fost, în medie, de 5 611,6 lei/persoană, cu 2 132,6 lei mai mari decât în rural. Locuitorii urbani cheltuie mai mult pentru transport, sănătate, educație, cultură și restaurante, în timp ce cei din rural alocă mai mult pentru hrană (46,6%) și utilități (19,2%).

Cheltuielile în natură sunt mai frecvente în gospodăriile rurale (10,3% din total), reflectând autoconsumul din agricultură și ajutoarele primite.

În 2024, 10,8% din populație a cheltuit peste 10% din buget pentru sănătate (15,5% în urban și 7,2% în rural). Totodată, 11,4% din populație a alocat peste 30% din venitul disponibil pentru întreținerea locuinței – în scădere față de 13,6% în 2023.