Salariile din educație, în declin. Ecartul față de media pe economie a ajuns la 24%

Recent, Guvernul a anunțat o majorare a salariilor profesorilor cu 9% pentru anul 2025, însă în loc să aducă satisfacție, această decizie a provocat nemulțumire și a scos cadrele didactice în stradă. Viaceslav Ioniță, economist, analizează motivele din spatele acestor proteste și explică de ce profesorii sunt nemulțumiți, chiar și în fața unei creșteri salariale.

Potrivit analizei lui Ioniță, salariile profesorilor au evoluat mult mai lent decât cele din alte sectoare ale economiei. În 2020, salariul mediu în învățământ era de 7017 lei lunar, fiind cu 12% mai mic decât media pe economie. În 2024, salariul mediu al unui cadru didactic a ajuns la 10.810 lei lunar, dar decalajul față de media națională s-a adâncit la 24%. Astfel, profesorii au pierdut teren în raport cu ceilalți salariați, iar creșterile salariale din educație au fost mult mai lente comparativ cu alte sectoare.

Un alt aspect îngrijorător evidențiat de Ioniță este scăderea puterii de cumpărare a profesorilor. În ultimii 4 ani, salariile din învățământ au crescut cu 54%, în timp ce prețurile au crescut cu 65%. Rezultatul este clar: profesorii au mai puțini bani reali decât în 2020. Creșterile salariale nu au reușit să compenseze inflația, iar cadrele didactice se confruntă cu o presiune financiară tot mai mare.

În contextul unei inflații accelerate, majorarea de 9% a salariilor profesorilor pentru anul 2025 este considerată insuficientă de către Ioniță. Economistul subliniază că, având în vedere creșterea continuă a prețurilor, salariile reale ale profesorilor vor continua să scadă, iar în 2025 aceștia vor câștiga mai puțin decât în 2020, ceea ce face ca măsura anunțată să nu aducă o îmbunătățire semnificativă pentru cadrele didactice.

Astfel, protestele profesorilor reflectă nu doar nemulțumirea față de salariile mici, ci și realitatea economică tot mai dificilă cu care se confruntă aceștia, în ciuda creșterilor salariale anunțate.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#salarii #profesori #proteste

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Asociația Patronală a Operatorilor de Transport Auto (APOTA) a venit cu o reacție la declarațiile ministrului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Vladimir Bolea, privind situația transportului regulat de pasageri din Republica Moldova.

Potrivit APOTA, deși ministrul a recunoscut existența unei probleme majore – lipsa oricărui serviciu regulat de transport pentru populația din 347 de localități – folosirea acestei situații drept argument pentru elaborarea unui nou proiect de modificare a Codului transporturilor rutiere este „un neadevăr”.

Asociația susține că ministrul ar omite deliberat cauzele reale ale crizei, care nu țin exclusiv de prevederile Codului transporturilor rutiere, ci și de „corupția din cadrul Agenția Națională Transport Auto (ANTA)”, precum și de incapacitatea Ministerul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale (MIDR) de a interveni prin instrumentele legale deja existente.

Totodată, APOTA afirmă că Vladimir Bolea a „uitat” să menționeze că unele prevederi ale Codului, care au favorizat actuala criză, au fost promovate chiar de MIDR în urmă cu doi ani și au fost dur criticate la acel moment de asociație, care a avertizat public asupra consecințelor negative.

În reacția sa, APOTA mai acuză ministerul că noua inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere, la fel ca cea din 2023, ar contraveni Regulamentul UE nr. 1370, introducând restricții suplimentare privind modificarea rutelor regulate. Potrivit asociației, aceste restricții nu vor rezolva problema celor 347 de localități fără transport, ci se vor răsfrânge asupra rutelor existente, funcționale de zeci de ani.

APOTA susține că impactul acestor restricții nu a fost evaluat intenționat, întrucât scopul real al inițiativei ar fi „protejarea unor interese de grup ilegale”. În același context, asociația acuză ANTA că ar deschide noi rute regulate în favoarea unui transportator „protejat ani la rând de MIDR și ANTA”, fără legătură cu localitățile rămase fără transport.

Potrivit APOTA, noile curse ar fi, de fapt, „curse-clonă”, lansate cu aproximativ 15 minute înaintea unor rute istorice, cu scopul de a le scoate de pe piață.

În concluzie, APOTA afirmă că problemele reale ale populației și deficitul major de transport regulat sunt folosite de MIDR „ca ambalaj” pentru promovarea unor noi scheme, similare celor invocate anterior sub pretextul „fiscalizării” și „digitalizării”, în cazul proiectelor e-GPS și e-bilet.

Asociația subliniază că deficitul de transport din cele 347 de localități nu poate fi soluționat prin actuala inițiativă de modificare a Codului transporturilor rutiere și cere autorităților să renunțe la măsuri care ar afecta rutele existente, fără a rezolva problema de fond.