Salariul în plic! Cum își reduc angajatorii taxele datorate la stat

Ministrul Muncii și Protecției Sociale Alexei Buzu anunță că 190 de mii de persoane au primit salariile în plic în anul 2022. Inspectoratul de Stat al Muncii a depistat 81 de persoane care nu au plătit impozite la stat din salariile primite într-un mod ascuns.

„Noi încă nu avem datele câte persoane primesc în prezent salariile într-un mod ascuns pentru că aceste informații sunt oferite de Biroul Național de Statistică. Anul trecut, Inspectoratul de Stat al Muncii a depistat 81 de persoane care nu au plătit impozite la stat. În acest an cred că vom identifica mai multe persoane care primesc salariile în plic. Noi de la începutul anului 2023 am evoluat activitatea reprezentanților acestui Inspectorat, iar pe o parte i-am concediat”, a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale, citat de radiomolodva.md.

În perioada 2015 – 2020 pierderile fiscale generate de economia neobservată au crescut de la 8,9 miliarde lei până la 15 miliarde lei anual. Raportate la Produsul Intern Brut, pierderile respective au cunoscut un trend ascendent (cu anumite episoade de reducere moderată în 2016-2017 și creșteri mai pronunțate în 2018 și 2020), majorându-se de la 6,1% în 2015 până la 7,3% în 2020. O dinamică similară a prezentat și ponderea Valorii Adăugate Brute generate de economia informală în total Valoare Adăugată Brută pe economie, de la 18,8% în 2015 până la 20,3% în 2020. Totodată, raportul dintre pierderile fiscale și veniturile fiscale a variat în jurul nivelului de 25%.

Pentru mai multe știri urmărește-ne pe TELEGRAM!

#plic #salariu #angajati

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Ofițerii Direcției combaterea criminalității organizate și cei de urmărire penală ai Inspectoratul Național de Investigații, cu suportul mascaților din BPDS Fulger, în comun cu procurorii PCCOCS, au reținut 15 persoane bănuite de escrocherii și spălare de bani prin intermediul unui „centru de apel”, cu un rulaj lunar estimat la aproximativ 2 milioane de dolari, potrivit unui comunicat al poliției.

Reținerile au avut loc în urma perchezițiilor desfășurate joi, anunțate anterior public de autorități. Potrivit anchetei, cele 15 persoane acționau în calitate de operatori telefonici și la calculator, prezentându-se drept specialiști în tehnologii informaționale. Aceștia convingeau victimele să „investească” în bunuri inexistente, precum terenuri pentru construcții, tranzacții valutare, inclusiv cu criptomonede, sau alte scheme inventate de investiții.

Pentru a induce în eroare victimele, operatorii creau aparența unor investiții reale. După ce persoanele transferau banii, organizatorii intrau în posesia acestora, iar legătura cu așa-zișii investitori era întreruptă.

În paralel, grupul de operatori ar fi primit indicații de la organizatori, care urmează să fie identificați, pentru a desfășura operațiuni de spălare a banilor proveniți din diverse activități ilegale, atât din Republica Moldova, cât și de peste hotare. Este vorba despre bani obținuți din escrocherii, inclusiv online și cu criptovalută, contrabandă cu țigări și alcool, precum și trafic de droguri.

Conform informațiilor preliminare, persoanele care apelau la serviciile organizatorilor grupului ar activa în domenii precum tehnologiile informaționale, construcția de case și blocuri de apartamente, consultanța contabilă și vânzările de automobile. În acest scop, gruparea ar fi creat firme-paravan și platforme dedicate tranzacțiilor cu criptovalută.

În urma perchezițiilor, oamenii legii au ridicat 25 de calculatoare de birou și 35 de telefoane mobile, care urmează să fie supuse expertizelor pentru deconspirarea completă a schemei infracționale și identificarea tuturor persoanelor implicate.

Cele 15 persoane reținute au vârste cuprinse între 24 și 36 de ani, sunt din stânga Nistrului, din sudul țării, precum și cetățeni străini. Totodată, a fost reținut și bărbatul de 34 de ani, considerat liderul grupului de operatori.

Procurorii PCCOCS urmează să examineze probele acumulate pentru formularea învinuirilor și solicitarea aplicării arestului preventiv de către judecătorul de instrucție. În același timp, anchetatorii continuă identificarea victimelor și stabilirea prejudiciului cauzat, timp în care persoanele reținute beneficiază de prezumția nevinovăției, potrivit legii.