Salariul „în plic" este o încălcare a drepturilor angajatului! Tot ce trebuie să ȘTII despre această practică

Conform calculelor serviciului fiscal, aproximativ 30% dintre angajatorii din Republica Moldova își pun angajații în fața unei alegeri: dacă doriți să lucrați oficial, veți primi mai puțin. Un angajat cheltuiește aproximativ 20% din salariu pentru plata impozitelor, alte 24% sunt plătite de angajator – acestea sunt regulile principiului „net-brut”. Portalul de joburi Rabota.md a realizat o analiză referitor la salariile „în plic”. Iată la ce concluzii a ajuns.

Cel mai adesea, angajatorul oferă o astfel de schemă: rata minimă garantată (2.935 lei pentru 2021), sau chiar mai puțin din aceasta o primiți pe card, restul vă plătim în numerar. Fie așa, fie deloc. E posibil și deloc – ceilalți angajatori necinstiți pur și simplu angajează fără contract individual de muncă: angajatul primește plicul cu bani fără nici o reținere salarială în fondurile sociale.
Pe de o parte, pare avantajos. Dar este doar un stereotip. Acceptând să primească salariul „în plic”, angajatul renunță la:

Pensie decentă;
Pachet social normal și servicii medicale (nu-i poliță, nu-s servicii);
Concediu de odihnă plătit;
Posibilitatea de a lua credit;
Diverse indemnizații;
Stabilitate la locul de muncă.

Și, în sfârșit, autorespectul. Să primești aceleași 8.000 în plic și să le primești pe card – sunt două lucruri diferite. Astăzi agajatorul vrea și plătește, mâine nu va dori și nu va plăti, iar angajatul nu va putea demonstra nimănui nimic, întrucât conform contractului individual de muncă, acesta lucrează 40 de ore pe săptămână pentru 2 mii și jumătate de lei.

Mulți, dându-și seama de ilegalitatea care are loc, fie își dau demisia, fie tolerează în continuare, fără a ști că au în mâinile lor toate mecanismele pentru a lupta împotriva angajatorului care încalcă legea. Mai ales când acest lucru poate fi făcut anonim.

Ce să faci dacă primești salariul „în plic”?

Dacă discuțiile cu angajatorul nu sunt eficiente, nu sunteți membru al sindicatului și nu aveți idee ce să faceți, dar vreți să fiți auzit, trebuie să vă adresați la Inspectoratul de Stat al Muncii.

Site-ul Inspectoratului de Stat al Muncii
Telefonul: 022 499400
Adresa: MD-2068, mun. Chișinău, str. Miron Costin 17/2
e-mail: secretariat@im.gov.md

Codul Muncii al Republicii Moldova cuprinde norme juridice care permit rezolvarea unei astfel de probleme în mod anonim. Priviți singuri:

Activitatea Inspectoratului de Stat al Muncii este reglementată de Legea nr. 140 din 10.05.2001. Aceasta prevede că ISM exercită control de stat asupra respectării actelor legislative şi a altor acte normative în domeniul muncii, securității și sănătății în muncă, la întreprinderi, instituţii şi organizaţii, cu orice tip de proprietate şi formă juridică de organizare la persoane fizice care angajează salariaţi, precum şi în autorităţile administraţiei publice centrale şi locale denumite în continuare angajatori.

În același timp, în conformitate cu prevederile primului aliniat al articolului 9 din Legea nr. 140/2001, Inspectoratul Muncii este obligat:

să se călăuzească în activitatea sa de legislaţie;
să păstreze confidenţialitate asupra sursei oricărei reclamaţii care semnalizează încălcarea dispoziţiilor actelor legislative şi ale altor acte normative din domeniul muncii, securității și sănătății în muncă şi să nu dezvăluie angajatorului faptul că respectivul control a fost efectuat în urma unei reclamaţii;
să păstreze confidenţialitate, conform legislaţiei, asupra informaţiilor care reprezintă secrete de stat sau secrete comerciale şi care i-au devenit cunoscute în exerciţiul funcţiunii;
să fie obiectiv şi imparţial, să nu se manifeste în calitate de mediator sau arbitru în soluţionarea conflictelor de muncă;
să nu aibă nici un fel de interes, direct sau indirect, legat de angajatorii care se află sub incidenţa controlului său.

Ceea ce demonstrează că angajații au dreptul să se adreseze anonim la Inspectoratul de Stat al Muncii.

Ce riscă angajatorul?

Angajatorul riscă o pedeapsă aspră – aceasta poate varia de la o amendă până la încetarea activității.

Deschidem Codul Muncii al Republicii Moldova. Încălcările legislației muncii încep cu articolul 55, care definește un șir de acțiuni ilegale, inclusiv:

Neacordarea garanțiilor și compensațiilor prevăzute de lege;
refuzul angajatorului de a elibera certificatul cu privire la muncă şi salariu (care se sancţionează cu amendă de la 30 la 60 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 70 la 120 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu amendă de la 150 la 240 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice).

De asemenea:

prestarea muncii de către o persoană fără a avea încheiat un contract individual de munca în formă scrisă;
stabilirea şi achitarea unui salariu sub nivelul minim garantat de stat sau stabilit prin contractul colectiv/convenţia de muncă;
neachitarea adaosurilor, a sporurilor, a plăţilor de compensare, inclusiv a premiilor prevăzute de lege, de regulamentele aprobate de angajator, de contractul colectiv/convenţia de muncă, de contractul individual de muncă.

Toate acestea presupun aplicarea unei amenzi de la 70 la 120 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 150 la 240 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu amendă de la 260 la 400 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.

Dar cel mai mult ne interesează articolele 55(1) și 55(2).

Articolul 55(1). Utilizarea muncii nedeclarate
Utilizarea muncii nedeclarate se sancţionează pentru fiecare persoană identificată cu amendă de la 60 la 90 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 150 la 210 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu amendă de la 210 la 300 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.Articolul 55(2). Achitarea salariului sau a altor plăți fără reflectarea acestora în evidența contabilă
Achitarea salariului sau a altor plăți fără reflectarea acestora în evidența contabilă se sancţionează, pentru fiecare persoană identificată, cu amendă de la 400 la 500 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 1000 la 1500 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu amendă de la 1000 la 1500 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.
Mai mult, neplătind angajaților salariu oficial, angajatorul, de asemenea, nu achită contribuții la fondul social, ceea ce presupune atragerea la răspundere conform încă unui articol:

Articolul 57. Încălcarea termenelor de plată a salariilor, pensiilor, burselor, indemnizaţiilor şi de efectuare a altor plăţi cu caracter permanent, stabilite prin legislaţie
(1) Încălcarea intenţionată cu mai mult de 2 luni a termenului stabilit pentru plata salariilor, precum şi pentru efectuarea altor plăţi cu caracter permanent, stabilite prin legislaţie, se sancţionează cu amendă de la 30 la 60 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 60 la 120 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu amendă de la 120 la 180 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.(2) Încălcarea intenţionată cu mai mult de 2 luni a termenului stabilit pentru plata pensiilor, burselor, indemnizaţiilor, precum şi pentru efectuarea altor plăţi cu caracter permanent, stabilite prin legislaţie, se sancţionează cu amendă de la 45 la 60 de unităţi convenţionale aplicată persoanei fizice, cu amendă de la 66 la 120 de unităţi convenţionale aplicată persoanei cu funcţie de răspundere, cu amendă de la 132 la 180 de unităţi convenţionale aplicată persoanei juridice.

O unitate convențională în Republica Moldova este egală cu 50 de lei.

În așa mod, angajatorul care plătește de salarii „în plic” ar putea primi o amendă de circa 100.000 de lei pentru fiecare (!) angajat.

Ce riscă angajatul?

Mulți se tem să meargă la Inspectoratul de Stat al Muncii de teama amenzilor. Cu toate acestea, angajatorii sunt cei care ar trebui să se teamă de amenzi. De fapt, angajatul nu va primi nicio amendă, maximum o mustrare și o recunoștință ascunsă de la inspectori. Dar consecințele neadresării sunt mult mai grave.

Dacă vă îmbolnăviți din vina angajatorului fără a fi angajat oficial, va fi foarte dificil să-l determinați să-și asume responsabilitatea. Dacă lucrați „gratuit” timp de câteva luni, deoarece angajatorul promite să vă plătească slariul mai târziu, cel mai propabil nu-l veți primi niciodată.

Uneori este suficient să-l amenințați pe angajator cu faptul că veți anunța Inspectoratul Muncii, să-i arătați legile și ar fi binevenit să nu faceți asta de unul singur. Amenzile au crescut relativ recent, așa că mulți angajatori nu mai încalcă atât de încrezuți legea, cum o făceau înainte.

#angajator #salariu în plic #angajat #riscuri #salariu #pensie

Abonează-te la Telegram Realitatea.md pentru mai multe știri.

Titlurile presei care susțin că Trump a cedat în fața presiunilor interne și externe sunt, în general, încă premature. Verdictul nu a fost încă dat, întrucât foarte multe vor depinde de rezultatul negocierilor purtate de Trump cu partenerii comerciali ai Americii în următoarele 90 de zile și mai departe, precum și de evoluția relațiilor dintre SUA și China, notează evz.ro.

Un factor-cheie care îl motivează pe președintele Donald Trump este nevoia de a emana putere și dorința de a o folosi. Inițiativa sa globală, amplă, privind tarifele, marchează o reconfigurare istorică a relațiilor comerciale ale SUA la nivel mondial. Cu toate acestea, este în esență un joc de putere geopolitică care îi vizează pe mulți, dar în special China, care de ani de zile își desfășoară propriul joc de putere. Unii ar spune chiar război neregulat – împotriva SUA, a Occidentului în general și a altora.

În timp ce China este stăpâna lanțurilor globale de producție și de aprovizionare, SUA sunt încă lider în domeniul financiar. Trăim în continuare într-o lume dominată și denominată în dolari, cel puțin pentru moment. Predominanța pe frontul tehnologic, în special IA și domeniile conexe, este încă disponibilă.

Țările terțe care nu sunt pe deplin aliate sau legate de SUA sau China, și care constituie majoritatea națiunilor din întreaga lume, se luptă din ce în ce mai mult în acest mediu concurențial.

Națiunile mai mici și mai vulnerabile vor fi adesea forțate să facă alegeri dificile între marile puteri. Statele mai mari, inclusiv puterile regionale sau de mijloc, vor avea mai multe pârghii pentru a pune marile puteri una împotriva celeilalte și pentru a obține mai multe concesii în interesul propriu.

Pe măsură ce intrăm în al doilea trimestru al secolului XXI, atenția globală principală se concentrează în principal asupra ciocnirii SUA – China. Cu toate acestea, în cadrul ecuației de putere internațională a intereselor concurente și variate, este important să nu subestimăm impactul puterilor de mijloc, care pot modela evenimentele mult peste așteptări în următorii ani și decenii.

Casa Albă a declarat că a fost contactată de mai mult de 50 de țări pentru a discuta despre reducerea tarifelor. Principala țintă a lui Trump, China, a promis să „lupte până la capăt”, după ce președintele american a amenințat cu o nouă taxă de 50%. În cazul în care China nu își retrage taxele de retorsiune asupra a 34% din importurile americane, care urmează să intre în vigoare la 10 aprilie.

Deși Uniunea Europeană se confruntă cu o cotă forfetară de 20 % la exporturile către SUA, multe vor depinde de schimburile comerciale individuale ale fiecărui stat membru cu SUA.

Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene, a declarat că UE ar putea elimina tarifele la produsele industriale americane, dacă Trump ar elimina în schimb taxele echivalente.

În ciuda titlurilor, amenințarea cea mai presantă cu care se confruntă UE este de fapt dumpingul de produse chinezești în Europa, destinate inițial piețelor americane.

Țările asiatice se confruntă cu cele mai mari tarife, având în vedere proporția mai mare a exporturilor lor din SUA. Cu toate acestea, pragmatismul în soluționarea diferendelor ar putea prevala mai curând în cazul celor care se află sub umbrela de securitate a SUA, inclusiv Japonia, Coreea de Sud și Taiwan. Trump va folosi cu siguranță cartea apărării la masa negocierilor.

În contextul în care Coreea de Sud se află într-o criză constituțională profundă și urmează să organizeze alegeri anticipate, prim-ministrul Japoniei încearcă să obțină un angajament urgent cu Casa Albă și o posibilă vizită personală.

Indonezia, cea mai mare economie din Asia de Sud-Est, a fost lovită de un tarif de 32 %. A refuzat să riposteze și a optat pentru negocieri directe cu SUA.

Vietnamul, un important partener strategic al SUA, a fost una dintre cele mai afectate țări din Asia, cu un tarif de 46 %. Cu toate acestea, diplomația rapidă a președintelui Lam pentru a dezamorsa tensiunile. Au fost demarate discuții pentru eliminarea taxelor și pentru o întâlnire cu Trump.

Deși negocierile comerciale vor urma în mod inevitabil, o întrebare mai amplă rămâne: Cât timp pot rezista piețele și investitorii la incertitudinea și volatilitatea actuale.